Astăzi, atît biserica ortodoxă, cît și cea romano-catolică îi sărbătoresc pe Sfinții Împărați Constantin și Elena. Sărbătoarea creștină de astăzi este marcată în calendar drept Sfinții mari împărați și întocmai ca apostolii, Constantin și Elena. Sfîntul Constantin a fost al 32-lea împărat al Imperiului Roman după August. Întreaga sa viață a fost o luptă pentru eliberarea Bisericii creștine de sub prigoana păgînă. Cea mai însemnată realizare a împăratului Constantin a fost Edictul de la Milano (313), prin care creștinismul ajunge să fie recunoscut de stat. Însă va deveni religie de stat în timpul lui Teodosie cel Mare (379-395).
Cu acest semn vei birui
Constantin cel Mare s-a născut în orașul Naissus (Nis, Serbia) în jurul anului 274. A devenit suveran al întregului Imperiu Roman după învingerea lui Maxențiu și a lui Liciniu. În timpul domniei sale, împăratul Constantin a aflat că Maxențiu, care împărățea pe atunci la Roma, îi chinuiește pe creștini și le dărîmă bisericile. Deși nu avea o oaste numeroasă, în anul 312 d.Hr., Constantin i-a declarat război conducătorului păgîn. El s-a rugat lui Dumnezeu să-l ajute în luptă pentru a-i elibera pe creștini. În una din zile, lui Constantin i s-a arătat pe cer o cruce mare, strălucitoare și înconjurată de stele, sub care scria hoc signo vinces - cu acest semn vei birui. Și-a dat seama că primise un semn de la Dumnezeu și imediat a poruncit tuturor soldaților să zugrăvească semnul Sfintei Cruci pe steagurile de luptă, pe scuturi și pe coifuri. L-a învins pe Maxențiu, și a fost primit cu bucurie la Roma, unde a fost încoronat împărat al Imperiului Roman de Apus. După ce a ajuns la cîrma imperiului, împăratul Constantin a dat poruncă scrisă ca toți credincioșii să fie lăsați să se manifeste liber. Acest act este cunoscut pînă astăzi sub numele de Edictul de la Milan (313) și conturează pentru prima dată noțiunea de libertate religioasă în întreaga lume. După edictul din 313, împăratul scutește Biserica de impozite, îi acordă dreptul de a primi donații și le dă episcopilor dreptul să judece pe cei ce nu doreau să fie judecați după legile statului. Va înlătura din legile penale pedepsele contrare spiritului creștinismului, precum: răstignirea, zdrobirea picioarelor, stigmatizarea (arderea cu fierul roșu).
Sfînta Cruce, slăvită în Constantinopol
Sub semnul Sfintei Cruci, împăratul l-a învins și pe Liciniu, unul dintre cei mai înverșunați tirani ai vremii, care domnea în partea de răsărit a imperiului. Împăratul Constantin a dus ultimul său război împotriva sciților pe care de asemenea i-a biruit cu semnul Crucii. După aceea, Constantin a mutat capitala imperiului în răsărit, în cetatea Vizanția, zidită de un grec pe nume Vizas. În anul 324, Constantin și maica sa Elena s-au stabilit în noua capitală pe care au numit-o după numele împăratului, Constantinopol. Ca semn de mulțumire lui Dumnezeu, Constantin a așezat în mijlocul cetății un stîlp înalt avînd deasupra Sfînta Cruce, iar în curtea palatului a fost ridicată o biserică impunătoare în numele Mîntuitorului Iisus Hristos. Împăratul Constantin a convocat primul Sinod ecumenic la Niceea (325), unde după lungi dezbateri, învățătura lui Arie a fost condamnată și s-a adoptat formula că Fiul lui Dumnezeu este de o ființă cu Tatăl și deci, din veci cu El. La sinod au fost alcătuite și primele 7 articole ale Simbolului de credință (Crezul), a fost fixată data Paștilor (prima duminică după luna plină, după echinocțiul de primăvară) și s-au dat 20 de canoane referitoare la disciplina bisericească. Domnia primului împărat creștin al Imperiului Roman a durat peste 30 de ani (306 - 337), fiind o mare binecuvîntare pentru Biserică. Sfîntul Constantin cel Mare a fost botezat pe patul de moarte de către episcopul Eusebiu de Nicomidia. A murit la 22 mai 337, în Duminica Rusaliilor, și a fost înmormîntat în Biserica Sfinții Apostoli din Constantinopol, ctitorită de el.
Împărăteasa Elena a aflat crucea pe care a fost răstignit Hristos
Cu aceeași credință în Dumnezeu ca a fiului ei, Elena, mama lui Constantin, s-a dus la Ierusalim, în fruntea unei sfinte solii, pentru a căuta crucea pe care a fost răstignit Iisus Hristos și pentru a descoperi locul în care Mîntuitorul a fost îngropat. Și nu a abandonat căutarile pînă cînd, la 14 septembrie 326, nu a adus Sfînta Cruce în fața credincioșilor din imperiu. Iar descoperirea locului în care Iisus a fost îngropat a fost cinstită prin ridicarea Bisericii Mormîntul lui Iisus (în anul 330), chiar acolo unde existase cavoul familiei lui Iosif de Aritmathia. De asemenea, Sfînta Elena și-a susținut fiul în toate realizările sale, una dintre cele mai mari fiind ctitorirea unei noi capitale a imperiului: Constantinopolul (orașul lui Constantin). Inaugurat în anul 330, pe locurile fostului Bizanț (și ale actualului oraș turc Istanbul), Constantinopolul devine capitala creștină a imperiului.
Obiceiuri populare
În popor se spune că tot ce se seamănă după această zi se usucă și că cine va împărți cruciulițe astăzi va ieși învingător din orice încercare. De asemenea, în ziua celebrării acestor sfinți, în calendarul popular apare o sărbătoare dedicată păsărilor de pădure, numită Constantin Graur sau Constantinul Puilor, deoarece păsările își învață puii să zboare. Pentru a preîntîmpina distrugerea holdelor și a strugurilor de către păsările cerului, nu se lucrează în această zi, iar celor ce vor lucra în această zi li se vor arde bucatele pe cîmp. Este și ziua în care păstorii hotărăsc cine va fi baci, unde se vor face stînele și pe cine vor angaja să le păzească pe timpul pășunatului. Se măsoară și se înseamnă pe răboj laptele de la oile fiecăruia. Femeile înlătura cu aghiasmă și tămîie duhurile necurate. Pentru apărarea de forțele malefice, țăranii stăteau în jurul unui foc. Prin fumul de la acest foc erau trecute și oile, ca să fie ferite de rele, pe timpul cît vor sta la stînă.
53.000 de brașoveni poartă numele Sfinților împărați Constantin și Elena
Ziua de azi este motiv de sărbătoare pentru mai bine de 53.000 de brașoveni care poartă numele celor doi sfinți. Din datele furnizate de directorul Direcției Județene Comunitare de Evidență a Persoanelor Brașov (DJCEP), Gabriela Ungureanu, în județ sînt 35.223 de femei care poartă numele Sfinților împărați Constantin și Elena. 1.483 dintre brașovencele sărbătorite azi se numesc Constanța, Constantina sau Costina, iar 33.740 se numesc Elena, Lenuța sau Ileana. Tot azi își serbează onomastica și 18.285 de bărbați cu numele de Constantin, Costin, Costică sau Costache. Monitorul Expres și DJCEP Brașov le urează La mulți ani! tuturor sărbătoriților acestei zile.
Distribuie pe Facebook acest articol pentru a putea fi citit ïżœi de prietenii tïżœi!