Cum anul acesta Învierea Domnului va fi prăznuită pe data de 15 aprilie, de luni, 27 februarie, potrivit rînduielilor bisericești, începe Postul Sfintelor Paști
De luni, creștinii ortodicși vor intra în Postul Paștelui, cea mai importantă perioadă de pregătire pentru sărbătoarea Învierii Domnului. Este cel mai lung și mai aspru dintre cele patru posturi de durată ale Bisericii Ortodoxe, de aceea este numit și Postul Mare. Durata lui este de 40 de zile. Cum anul acesta Învierea Domnului va fi prăznuită pe data de 15 aprilie, de luni, 27 februarie, potrivit rînduielilor bisericești, va începe Postul Sfintelor Paști. Postul începe în seara Duminicii izgonirii lui Adam din Rai, cînd se lasă sec de brînză, și se postește pînă în seara Sîmbetei celei mari, inclusiv. De ce 40 de zile? Pentru că Moise a petrecut 40 de zile pe muntele Sinai înainte să primească Legea, dar și pentru că Iisus Mîntuitorul a postit 40 de zile în pustiul Carantaniei înainte să-și înceapă marea propovăduire. La începutul creștinismului, postul a fost impus ca o perioadă de pregătire pentru catehumeni, pentru cei care urmau să intre în rîndul creștinilor. În timp a devenit un mijloc de desăvîrșire pentru toți creștinii, pregătindu-ne să întîmpinăm cum se cuvine sărbătoarea Paștelui. Este postul în care se spovedesc și se împărtășesc cei mai mulți dintre credincioși.
O jertfă liber consimțită
Postul este o jertfă liber consimțită de credincioși pentru progresul lor duhovnicesc. Este o negare de bună voie a tot ceea ce înrobește sufletul. Din punct de vedere creștin, postul nu este un scop în sine. Penitența impusă de post este privită, întotdeauna, de un creștin, în strînsă legătură cu Învierea lui Hristos. Acest eveniment este cea mai importantă sărbătoare a creștinătății. De multe ori ne este dat să auzim că nu postul alimentar este important, ci cel spiritual. Însă, nu este așa. Ambele forme sînt importante. De vreme ce Sfinții Părinți au rînduit să ne înfrînăm de la anumite bucate pentru o vreme, au făcut-o cu bună știință. Credinciosul nu trebuie să se mulțumească cu jumătăți de măsură. Nu cu o parte din el trebuie să-L întîmpine pe Hristos, ci cu întreaga sa natură: trup și suflet.
Două dezlegări la pește
În intervalul postului, de la care sînt scutiți copiii, bătrînii și bolnavii, nu se mănîncă decît produse vegetale. Chiar dacă sînt voci care susțin că alimentația de post este mai scumpă decît cea obișnuită, lucru ce cîntărește greu în familiile mai încercate de efectele crizei economice mondiale, preoții spun că totuși nu ar trebui să ne fie prea greu să ținem post de la mîncare. Ei nu recomandă produsele vegetale scumpe, ori fructele exotice, ci acele alimente pe care le găsim și preparăm acasă ori care sînt procurate mai lesne (cartofi, varză, fasole, nuci, sarmale cu păsat, ciuperci, miere, pîine, mălai, mere, pere). În postul Paștelui, care este perioada din an cu cea mai mare chemare spirituală, sînt două dezlegări în praznicele împărătești. De Buna Vestire (25 martie) și de Florii (8 aprilie) este dezlegare la pește.
În deșert te lauzi cu nemîncarea...
Sfinții Părinți au atras atenția că postul înțeles doar ca efort alimentar nu are nici o valoare: De mîncare postind, suflete al meu, dar de pofte necurățindu-te, în deșert te lauzi cu nemîncarea... Ca un mincinos vei fi urît de Dumnezeu și demonilor celor răi te vei asemăna, căci nici ei nu mănîncă pururea.... În viața creștinilor ortodocși, posturile care preced marile sărbători au o importanță cu totul deosebită pentru că de ele este legat unul din actele centrale pe care ei le îndeplinesc în biserică, și anume împărtășirea cu Trupul și Sîngele Domnului. Pentru creștinul ortodox nu se poate concepe împărtășire fără post. Respectarea postului este o condiție esențială pentru împărtășirea cu vrednicie. Ea este și o obligație prescrisă de porunca a patra bisericească prin care ni se cere să ne spovedim și să ne cuminecăm în fiecare din cele patru posturi mari de peste an, ori dacă nu putem, cel puțin o dată pe an, în postul Sfintelor Paști.
Orice petrecere e păcat
Fiind o perioadă de întristare, în timpul Postului Mare nu sînt îngăduite nunțile, decît dacă episcopul locului își dă acordul. Sînt interzise petrecerile zgomotoase, aniversările și onomasticile, care prin veselie nu se potrivesc cu postul. Iar perioada postului nu înseamnă doar reținere la mîncare, ci este o vreme de pocăință, de smerenie și de întristare. Sfinții Părinți au atras atenția că postul înțeles doar ca efort alimentar nu are nici o valoare: De mîncare postind, suflete al meu, dar de pofte necurățindu-te, în deșert te lauzi cu nemîncarea... Ca un mincinos vei fi urît de Dumnezeu și demonilor celor răi te vei asemăna, căci nici ei nu mănîncă pururea.... În viața creștinilor ortodocși, posturile care preced marile sărbători au o importanță cu totul deosebită pentru că de ele este legat unul din actele centrale pe care ei le îndeplinesc în biserică, și anume împărtășirea cu Trupul și Sîngele Domnului.
Împărtășirea în post
A patra poruncă bisericească ne îndeamnă să ne spovedim și să ne cuminecăm în fiecare din cele patru posturi mari de peste an sau cel puțin o dată pe an, în Postul Paștilor. Niciun creștin nu trebuie să rămînă neîmpărtășit în acest post. Respectarea postului este o datorie a fiecărui creștin. Sînt totuși și situații de excepție. Au iertare de a ține tot postul copiii, bătrînii și oamenii bolnavii. După rînduiala Bisericii, copiii care nu au împlinit șapte ani pot să mănînce orice fel de alimente în Postul Mare. Copiii pînă la vîrsta de 12 ani, bolnavii și bătrînii trebuie să postească doar în prima și ultima săptămînă. Pentru celelalte zile au dezlegare la pește, icre, ouă, lapte și brînză.
Recomandări medicale
Din punct de vedere medical, postul este perceput ca o schimbare a regimului alimentar. Are loc trecerea de la o alimentație bazată în principal pe alimente conservate, de origine animală, la o alimentație în principiu de origine vegetală, bazată pe oferta de primăvară, leguminoasă în special, care creează un aport de vitamine și minerale ce ajută organismul să treacă peste astenia de primăvară. Este recomandată o alimentație din care să lipsească carnea, ouăle, untul și laptele. O dată cu trecerea la alimentația de post are loc o scădere a aportului de proteine și grăsimi de origine animală. Acestea asigură o senzație de sațietate de durată mai mare, datorită digestiei mai greoaie. Astfel, poate apărea necesitatea ca de la un regim de 3-4 mese principale zilnic să se treacă la 4-5 mese/zi, lucru absolut normal. Se va urmări o dozare adecvată a porțiilor din punct de vedere caloric, pentru a nu apărea o supra/subalimentare. Alimente care nu se mănîncă: ouă; lapte; brînză; carne; unt; smîntînă, toate produsele lactate. Alimente care se pot mînca: orice produs din soia; legume și fructe proaspete, congelate sau rehidratate; halva; biscuiți sau produse de patiserie fără ouă, lapte, brînză, unt sau carne; miere, gemuri și dulcețuri; fulgi de orice fel: orz, ovăz, porumb; murături; mămăligă; zacuscă; măsline; fructe uscate.
Sfaturi de urmat în post
- Împăcați-vă și iertați pe toți cei care considerați că v-au necăjit și cereți-vă iertare celor cărora le-ați greșit.
- Nu postiți în scopuri revendicative, protestatare căci vibrațiile negative cu care vă înconjurați în asemenea situații vă afectează sănătatea.
- Nu gîndiți negativ, nu tînjiți. Păcatul săvîrșit doar cu gîndul, tot păcat este.
- Nu vă lăudați că postiți și nu vă exteriorizați chinurile trupului. Postul nu e o pedeapsă, ci o șansă de iertare a păcatelor.
Distribuie pe Facebook acest articol pentru a putea fi citit ïżœi de prietenii tïżœi!