O artă nebună, nebună!

×

ďż˝
n
c
h
i
d
e

g
a
l
e
r
i
a

f
o
t
o

Dimensiune font:

Autor: » Camelia ONCIU, 05.06.2010

• Artiştii contemporani nu au nicio limită în ceea ce priveşte materialele, ideile şi tehnicile de creaţie

Arta contemporană a trecut graniţele celei mai neobişnuite imaginaţii. Se face artă din orice, de la firul de păr, pînă la brînză, apă, CD-uri şi praf, iar conţinutul operelor exprimă cele mai neobişnuite fantezii. Chiar dacă se pictează cu vopsea clasică, sînt alese ca suport, obiecte bizare, pe care nu s-a pictat niciodată. Accesoriile, îmbrăcăminrtea, însuşi corpul uman nu mai sînt la fel dacă sînt „înfrumuseţate“ de mîna artiştilor nonconformişti. Iată ce idei au cei mai trăsniţi sculptori şi pictori din zilele noastre.

Tablouri alcoolizate

Elveţianul Guillaume Reymond sculptează în maşini, dacă sculptură poate fi numită aranjarea vehiculelor de diferite mărimi în aşa fel încît, privite de sus, să formeze o grafică. De regulă, creează roboţi gigant. Doi artişti americani, Dan Havel şi Dean Ruck, au realizat din scînduri o gaură neagră care ţine loc de poartă. Vortexul duce într-o grădină. Belgianul Benjamin Verdonck a amplasat pe una dintre cele mai impunătoare clădiri din Rotterdam o sculptură în formă de cuib de dimensiuni uriaşe. Opera lui, denumită „Marele cuib de rîndunică“, e confecţionată doar din rămurele şi paie, exact ca un cuib de pasăre, iar la inaugurare, artistul a vorbit din interiorul creaţiei. Germanul Hannes Broecker a expus în Dresda sub sloganul „Drink Away The Art“, nişte tablouri care se pot bea. Această artă „interactivă“ presupune mici acvarii în formă de tablouri, umplute cu cocteiluri colorate. Acvariile sînt prevăzute cu robinet, iar vizitatorii pot să le dea cep şi să consume tabloul.

Oameni care ies din asfalt

Sculptorul columbian Doris Salcedo a îngrămădit 1.550 de scaune în spaţiul dintre două clădiri şi a numit acest morman operă de artă. Tot artă urbană este şi „Balcons de Barcelona“, o pictură murală de 450 mp. Pe peretele clădirii, e pictată o scenă cu cetăţeni care stau de vorbă, printre ei aflîndu-se şi Picasso. Străzile decorate cu picturi 3D sînt deja foarte populare. Kurt Wenner este supranumit Michelangello 3D. Sînt celebre deja Aida de Verdi, Ziua Judecăţii de Apoi, Hercule, Perseus şi alte scene mitologice realizate în stil Streeet painting. Graffiti din lumină este o metodă care ţine de arta fotografiei. Expunerile se fac de obicei pe timp de noapte sau într-o cameră întunecoasă, prin mutarea cu mîna a unei surse de lumină sau prin mişcarea aparatului de fotografiat. Sculpturile clasice s-au transformat şi ele în artă şocantă. În Reykjavik, de exemplu, există o statuie înfăţişînd un om cu o stîncă în cap, iar în Wroclaw (Polonia), oamenii ies din asfalt.

Opere din praf, hîrtie sau apă

Scott Wade se simte atras de parbrizele prăfuite. Noi am scrie pe ea „Spală-mă, nene!“, el însă imaginează o grafică interesantă, făcînd ca şi cea mai murdară maşină să capete valenţe estetice. Ivan Lovatt sculptează din plasă de sîrmă. Australianul creează busturi de celebrităţi, de curînd imortalizîndu-l pe Michael Jackson. Origami este arta japoneză de a împături hîrtia, folosind o singură coală, astfel încît să rezulte o figurină, fără a folosi lipici sau foarfecă. Won Park este expert în Origami dintr-o bancnotă de un dolar. Tot cu hîrtia lucrează şi americanul Brian Dettmer, cîte 10 ore pe zi. Operele sale sînt cărţi sculptate. Adică ia o carte şi îi scobeşte coperta, pînă iese o sculptură suprarealistă. Georgia Russell, un artist din Scoţia, transformă şi el cărţile în scuplturi, franjurîndu-le cu ajutorul unui bisturiu. Dar Martin Waugh şi-a ales un material inedit în care să „sculpteze“: apa. Cum se poate da formă unei picături de apă? Fiind fizician de profesie, americanul a reuşit să dreseze lichidul, imortalizîndu-l în culori şi forme deosebite. Ideea a fost preluată şi de alţi artişti.

Sculpturi subacvatice

Chinezul Koike Masataka face din beţişoare chinezeşti uzate peşti, poşete, caracatiţe. În fiecare an, în lume se taie 25 de milioane de copaci, aşa că artistul a vrut să demonstreze că măcar beţişoarele pot fi reciclate şi transformate în ceva. Britanicul Jason de Caires Taylor este primul sculptor subacvatic. El şi-a amplasat cele 65 de lucrări pe fundul Oceanului Atlantic. De fapt, pe lîngă efectul artistic, el a urmărit să creeze noi habitate pentru vieţuitoarele marine, pe o suprafaţă de 800 mp. În prezent, lucrează la o galerie de 400 de statui subacvatice care vor fi expuse la National Marine Park of Cancun din Mexic. Designerul Motoi Yamamoto lucrează cu sarea, realizînd în special covoare sau imitaţii de pardosele. Tot pe jos se aşează şi operele portoricanului Bubu Isus, care „ţese“ covoare din mucuri de ţigară. Un artist din Londra, cunoscut sub numele de Slinkachu, pictează cochilii de melci. Operele lui se mişcă lent, dar sînt vii.

Lanuri de orez artistice

Desenele din lanurile de grîu ale extratereştrilor sînt nimic pe lîngă cele ale japonezilor în lanurile de orez. În oraşul Yonezawa, e realizat un vestit samurai, împreună cu soţia sa. 150.000 de vizitatori vin anual să vadă ce au făcut japonezii din culturile de orez în nouă ani, de cînd au început să „sculpteze“ lanurile. În fructe şi legume se modelează fel şi fel de forme. Dar fotograful maghiar, Tamas Balla, a realizat un model mai neobişnuit: un înotător în pepene. Maurizio Savini preferă guma de mestecat pentru sculpturile lui roz, în timp ce Troy Landwehr modelează în brînză. Statuia Libertăţii şi Muntele Rushmore făcute de el pot fi mîncate. Chinezul Huang Xi nu ciopleşte nici el piatra. Operele lui, preşedinţi sau obiective turistice din Beijing, sînt toate din păr de femeie. În Grădina Visurilor, fraţii Sue şi Pete Hill au sculptat direct în pămîntul cu iarbă. Pictarea propriilor palme şi aranjarea degetelor într-un anume fel este tot o formă de artă prin care se reprezintă de obicei animale.

Modă deocheată

În ceea ce priveşte îmbrăcămintea, coafurile şi accesoriile, nu există nicio limită. Studenţii cursului de design din Milano au făcut o expoziţie cu haine de camuflaj în cel mai adevărat sens al cuvîntului, în loc de materiale textile folosind papură, paie şi surcele. Olandezul Hess Bart ne propune să ne îmbrăcăm în spumă de baie. Cercei de aur în formă de cîrlige de rufe, poşete din dischete sau tastaturi, inele din dopuri de bere, inele în dinţi sau chiar picturi pe smalţul dentar, coafuri în formă de cîine, tatuaje cu tabelul periodic al elementelor, rochii din baloane, canapele din cofraje de ouă, sînt doar cîteva din ideile designerilor care nu mai ştiu cum să şocheze. Deşi sînt considerate lucrări artistice, există destui amatori care le cumpără şi le poartă.

Artă din cadavre

• Controversatul anatomist german Gunther von Hagens, devenit celebru prin expoziţiile sale în care prezintă corpuri umane şi animale conservate, a început să vîndă bucăţi din exponatele sale. „Doctorul Moarte“, cum i se mai spune, a deschis în localitatea Guben o expoziţie cu vînzare. O secţiune dintr-un peşte costă 600 de euro, iar o secţiune pe lungime a unui corp uman, 15 mii de euro. Plămînii unui fumător costă 3.600 de euro. Printre cele mai şocante exponate ale excentricului artist se află un cuplu făcînd sex, o femeie însărcinată în 8 luni şi fetuşi avortaţi.

Distribuie pe Facebook acest articol
pentru a putea fi citit ďż˝i de prietenii tďż˝i!

Comentarii: