Tradiþia chinezã aratã cã existã douã cãi principale prin care se pot evita efectele devastatoare ale cãldurilor mari: o nutriþie adecvatã ºi exerciþiile de qigong (se citeºte cikung). Între principiile care îi dominã de milenii pe chinezi în alimentaþia lor se numãrã ºi acela al conþinutului de energie al alimentelor. Existã cinci astfel de energii: caldã, fierbinte, neutrã, rãcoroasã ºi rece. Dacã în timpul iernii ne intereseazã alimentele calde ºi fierbinþi, care ne pot asigura o compensaþie pentru frigul de afarã, vara e anotimpul în care trebuie sã consumãm mai multe alimente reci, rãcoroase ºi - eventual - neutre. Desigur, nu trebuie sã înþelegem cã „alimentele reci“ sînt cele proaspãt scoase din frigider; este vorba despre efectul pe care alimentele le au asupra noastrã, dupã ce au fost digerate. Nu ar fi rãu sã adoptãm ºi noi obiceiul de a bea ceai negru chinezesc, fierbinte, în perioadele cele mai toride. Acest fel de ceai e un aliment extrem de rece ºi este mult mai eficient decît alte bãuturi pretinse a fi rãcoritoare. Oricît de mult vã plac astfel de bãuturi, nu uitaþi cã ele doar vã fac plãcerea de moment! Rãcoarea adevãratã vine, de pildã, de la fructe precum merele, grepfrutul, mandarinele, mango, smochinele japoneze, perele, cãpºunele ºi pepenii roºii ºi galbeni.
Toate sucurile naturale fãcute din aceste fructe vã pot satisface din plin dorinþa de a vã rãcori. Deoarece albuºul oului de gãinã e tot un aliment rece, puteþi sã vã preparaþi spume din fructele mai sus-menþionate.
Mîncãrurile care v-ar putea feri de efectele marilor cãlduri ar putea fi preparatele din brînzã de soia, dovlecei, cicoare, scoici (de mare ori de apã dulce), ciuperci champignon, castraveþi, vinete, ouã de raþã, varec (iarba de mare verde-roºiaticã), alge de mare, iarbã de mare, salatã verde, lemn dulce, petale de crin alb, ficat de pui ºi de oaie, mãghiran, mentã, ridichi, roºii, grîu ºi tãrîþe de grîu.
Acestea vã pot asigura mîncãruri savuroase ºi rãcoritoare - chiar dacã le consumaþi calde.
Totuºi, reduceþi consumul de produse din grîu, cãci acestea vã mãresc aciditatea din organism.
Legume biologice - pentru o sãnãtate de fier
Legumele ºi fructele biologice sînt mult mai sãnãtoase decît „suratele“ lor cultivate dupã metodele convenþionale. Cercetãtorii de la University of California au comparat timp de zece ani roºiile biologice cu tomatele cultivate dupã metodele tradiþionale.
Analizele au demonstrat cã roºiile biologice conþin o cantitate aproape dublã de flavonoizi. Aceºtia sînt antioxidanþi hidrosolubili, prezenþi în mod natural în fructe, legume, ceai ºi vin. Aceste substanþe reduc incidenþa anumitor boli cardio-vasculare, a cancerului ºi a afecþiunilor degenerative legate de îmbãtrînire. În opinia cercetãtorilor, de vinã pentru aceastã situaþie este cantitatea de azot din sol. Echipa coordonatã de Alyson Mitchell a mãsurat cantitatea de flavonoizi în eºantioane de roºii uscate, care proveneau de la un studiu efectuat în urmã cu mult timp în legãturã cu culturile agricole. Rezultatele au fost clare. Cantitatea de antioxidanþi era cu 79 la sutã mai mare, în opinia cercetãtorilor, aceastã situaþie datorîndu-se absenþei îngrãºãmintelor din sol. Flavonoizii acþioneazã ca un mecanism de apãrare, care se declanºeazã în momentul absenþei substanþelor nutritive. O astfel de situaþie s-a constatat în cazul absenþei azotului din pãmînt. Azotul anorganic, care este conþinut în îngrãºãmintele normale, este de mare ajutor pentru plante.
Distribuie pe Facebook acest articol pentru a putea fi citit �i de prietenii t�i!
Cotidianul omului s�n�tos
