Cum zboara liliecii? Rãspunsul îl dã chiar denumirea ºtiinþificã a ordinului din care fac parte: Chiroptera. Denumirea provine de la cuvintele greceºti kheiros, adicã mînã, ºi pteron, adicã aripã.
Liliecii ºi-au transformat în cursul evoluþiei membrele superioare în aripi. Acest lucru a fost posibil prin alungirea degetelor ºi a antebraþelor care devin suportul membranei elastice de pe laturile corpului. La naºtere, aripile sînt mici, nefuncþionale, atingînd dimensiunile maxime doar în stadiul de subadult.
Mai spectaculoasã însã este oprirea din zbor a liliecilor, mai ales cã animalul rãmîne atîrnat, ceea ce-l determinã sã execute diverse rotiri ale corpului, balansãri ale membrelor posterioare ºi semilipirea aripilor.
Nu doar aripile sînt ciudate la lilieci, ci ºi picioarele, care se pot roti cu 180 de grade, caz unic în lumea mamiferelor.
Liliecii au tendoane speciale la degetele picioarelor, care fac ca, odatã atîrnaþi, sã nu se desprindã în timpul somnului. Tendoanele asigurã aceastã poziþie chiar ºi dupã moartea animalului.
Dar poate cã cea mai spectaculoasã însuºire a liliecilor este ecolocaþia. Adicã emiterea de ultrasunete ºi interpretarea ecoului lor, pentru a putea evita obstacolele din cale sau pentru capturarea hranei.
De aceea, se spune cã liliecii „vãd“ cu urechile.
„Radarul” liliecilor este atît de performant, încît poate sã detecteze ºi un fir de pãr atîrnat la mari distanþe.
Toate speciile de lilieci se hrãnesc cu insecte.
Într-o noapte, ei pot consuma hranã pînã la o treime din propria greutate a corpului.
Astfel, un liliac de apã poate da gata 60 de mii de tînþari pe noapte.
Drew Barrymore dã glas unui cîine chihuahua
Actriþa Drew Barrymore îºi va împrumuta vocea unui cîine chihuahua, pentru un nou film al companiei Disney, numit „South of the Border", care va fi regizat de Raja Gosnell. Filmul prezintã povestea unui cãþel din rasa chihuahua care se pierde în Mexic, atunci cînd se aflã în vacanþã. Andy Garcia, Salma Hayek ºi George Lopez vor face de asemenea parte din distribuþia filmului.
Cãþelul da Vinci
Mary Stadelbacher a fãcut din ºcoala ei de dresaj pentru cîini însoþitori o academie de artã. Ea ºi-a dat seama cã, dacã ea putea sã-i înveþe pe cîini sã deschidã o uºã, de ce nu at fi putut sã-i înveþe sã picteze cu pensula sau ºomoiage mici. Doi ani mai tîrziu, proprietara „Shore Service Dogs“ avea deja o colecþie de picturi abstracte create de cîinii sãi. Creaþiile sînt rudimentare, de bunã seamã, dar au strãlucire. ªi toate poartã în colþ ºi semnãtura autorului. Cãþelul da Vinci are ºi o linie de felicitãri ºi vinde cu succes neobiºnuitele lucrãri de artã. Chiar ºi cu 350 de dolari. Cãþeii profesoarei Stadelbacher nu sînt primele animale care-ºi vînd propriile creaþii. Galeria Several are lucrãri pictate de pisici, iar terierul Jack Russell din New York a dat reperezentaþii de picturã. Numai cã Stadelbacher spune cã talentaþii ei cãþei sînt primele animale care picteazã cu pensula.
Distribuie pe Facebook acest articol pentru a putea fi citit �i de prietenii t�i!