Unul dintre cele mai persistente mituri care circulă de ceva vreme este că noul coronavirus, numit virusul SARS-CoV-2, a fost scăpat de către oamenii de știință dintr-un laborator din Wuhan, China, unde a izbucnit focarul
Pe măsură ce virusul SARS-CoV-2 s-a răspândit în întreaga lume, crescând de la o oră la alta numărul persoanelor infectate de coronavirus și al deceselor provocate de COVID-19, teoriile conspirației și miturile din jurul lui nu au întârziat să apară.
Unul dintre cele mai persistente mituri care circulă de ceva vreme este că noul coronavirus, numit virusul SARS-CoV-2, a fost scăpat de către oamenii de știință dintr-un laborator din Wuhan, China, unde a izbucnit focarul.
O nouă cercetare asupra virusului SARS-CoV-2 combate teoria experimentului
Un grup mixt de oameni de știință din SUA, Marea Britanie și Australia au comparat genomul acestui nou coronavirus cu celelalte șase coronavirusuri care au infectat oamenii, anterior. Este vorba de SARS, MERS și SARS-CoV-2, care pot provoca boli severe, dar și de virusurile HKU1, NL63, OC43 și 229E, care de obicei cauzează simptome ușoare, au scris cercetătorii în studiul lor publicat în 17 martie în revista Nature Medicine. Analizele noastre arată clar că SARS-CoV-2 nu este realizat în laborator și nici un virus manipulat în mod intenționat, au scris ei în articolul științific dedicat acestui studiu, citat de Live Science.
Kristian Andersen, profesor asociat de imunologie și microbiologie la Scripps Research, și colegii săi au analizat tiparul genetic pentru proteinele spike (proteinele S) care ies la suprafața virusului (care formează țepii asemănători unei coroane la coronavirus). Coronavirusul folosește acești țepi pentru a apuca pereții exteriori ai celulelor gazdei și apoi pentru a intra în ele. Oamenii de știință s-au axat pe secvențele genetice responsabile pentru aceste proteine S ale coronavirusurilor. Ei au urmărit în mod special secvențele de gene responsabile pentru două caracteristici cheie ale acestor proteine spike: cârligul, numit domeniul de legare a receptorului, cel care se agăță de celulele gazdă; și situl de clivaj care permite virusului să se deschidă și să intre în aceste celule.
Proteinele coronavirusului, rezultatul selecției naturale
Această analiză a arătat că partea cârlig a proteinei spike a evoluat pentru a ținti un receptor din afara celulelor umane numit ACE2, care este implicat în reglarea tensiunii arteriale. Acest receptor este atât de eficient în atașarea de celulele umane încât cercetătorii au spus că proteinele spike sunt rezultatul selecției naturale și nu a ingineriei genetice.
Virusul SARS-CoV-2 face parte din aceeași familie cu virusul care provoacă Sindromul Respirator Acut Sever (SARS), care s-a răspândit pe întregul glob în urmă cu aproape 20 de ani. Oamenii de știință au studiat modul în care SARS-CoV diferă de SARS-CoV-2, cu câteva modificări cheie ale codului genetic. Totuși, în simulările computerizate, mutațiile din SARS-CoV-2 nu par să acționeze foarte bine pentru a ajuta virusul să se lege de celulele umane. Dacă oamenii de știință ar fi conceput în mod intenționat acest virus, nu ar fi ales mutațiile despre care modelele computerizate au sugerat că nu funcționează.
Natura este mai inteligentă decât oamenii de știință
Structura moleculară a coronavirusurilor SARS-CoV-2, asemănătoare cu a virusurilor detectate la lilieci și pangolini Potrivit studiului, natura este mai inteligentă decât oamenii de știință, iar noul coronavirus a găsit o modalitate să sufere mutații mai bune și complet diferite de orice ar fi putut crea oamenii de știință. Totodată, structura moleculară generală a acestui virus este diferită de coronavirusurile cunoscute și seamănă mai mult cu virusurile găsite în lilieci și pangolini care au fost puțin studiate și nu sunt cunoscute ca provocând rău oamenilor. Dacă cineva ar fi căutat să creeze un nou coronavirus ca agent patogen, l-ar fi construit pornind de la un virus cunoscut că provoacă îmbolnăviri, se arată într-un comunicat al Scripps.
De unde a venit coronavirusul SARS-CoV-2 care provoacă boala COVID-19?
De unde a venit atunci coronavirusul SARS-CoV-2 care provoacă boala COVID-19? Oamenii de știință au înaintat două scenarii posibile pentru originea SARS-CoV-2 la om. Un scenariu urmărește poveștile despre originea altor coronavirusuri recente care au provocat ravagii în rândul oamenilor. În acest scenariu, s-a contractat virusul direct de la un animal, de la civete în cazul SARS și cămile în cazul Sindromului respirator din Orientul Mijlociu (MERS). În cazul virusului SARS-CoV-2, cercetătorii sugerează că animalul a fost un liliac, care a transmis virusul unui alt animal intermediar (posibil un pangolin, după cum au spus unii oameni de știință anterior) care a transmis apoi virusul la om.
Scenarii
În acest scenariu, caracteristicile genetice care determină noul coronavirus să infecteze atât de eficient celulele umane (puterile sale patogene) ar fi fost dobândite înainte ca virusul SARS-CoV-2 să ajungă la oameni. În al doilea scenariu, acele caracteristici patogene ar fi evoluat numai după ce virusul a sărit de la gazda animală la oameni. Unele coronavirusuri care își au originea în pangolini au o structură de cârlig (acel domeniu de legare a receptorilor) similară cu cea a SARS-CoV-2. În acest fel, un pangolin a transmis, direct sau indirect, virusul către om. Apoi, odată ajuns în interiorul unei gazde umane, coronavirusul ar fi putut evolua pentru a avea cealaltă caracteristică invizibilă - situl de clivaj care îi permite să intre ușor în celulele umane. Odată ce a dezvoltat această capacitate, coronavirusul ar fi și mai capabil să se răspândească între oameni, afirmă cercetătorii în studiul lor, argumentând că toate aceste detalii tehnice ar putea ajuta oamenii de știință să prevadă viitorul acestei pandemii. Dacă virusul a intrat în celulele umane într-o formă patogenă, crește probabilitatea unor viitoare focare. Virusul ar putea circula în continuare în populația animală și ar putea sări din nou la oameni, gata să provoace un focar. Șansele unor astfel de viitoare focare sunt mai mici dacă virusul trebuie să intre mai întâi în populația umană și apoi să dezvolte proprietățile patogene, explică cercetătorii în studiul publicat în Nature.
(sursa: descopera.ro)
Pericolul experimentelor care pot declanșa o pandemie
Experimentele de laborator care modifică genetic virusuri periculoase, cum este cel al gripei aviare, pentru a le face mai ușor de transmis, sunt tot mai contestate în mediul științific. Epidemia de gripă porcină, care a reapărut brusc în 1977, după ce nu se mai înregistrase niciun caz timp de 20 de ani, a fost provocată de un accident de laborator. Asemenea incidente sunt foarte rar, dar, când se întâmplă, efectele pot fi devastatoare. Recent, cercetătorii au reușit să modifice virusul gripei aviare, H5N1, astfel încât să se transmită direct de la om la om.
Savanții spun că aceste experimente sunt esențiale pentru a înțelege mai bine acest virus și pentru a obține vaccinuri mai bune. În decursul timpului au mai fost accidente de laborator. În anul 2003 un angajat de la un laborator din Singapore s-a infectat accidental cu SARS, iar în 2004 un savant rus a murit după ce s-a înțepat cu un ac contaminat cu Ebola. În aprilie, Institutul Pasteur din Paris a pierdut 2.000 de doze de SARS, iar în martie Laboratorul Galveston din Texas a declarat pierdută o fiolă cu virusul Guanarito, care provoacă hemoragii interne. De aceea, comunitatea științifică este mereu împărțită între cei care se tem de o pandemie care ar putea începe în urma unei gafe de laborator și cei care vor ca aceste virusuri periculoase să fie studiate și păstrate în continuare.
Variola a fost eradicată, dar mai există două mostre de virus, unul într-un laborator din Rusia și altul în Statele Unite, iar unii cercetători cer distrugerea lor, de teama bioterorismului. Nu există tratament pentru această boală și aproximativ o treime din cei contaminați mor, iar restul rămân cu cicatrici oribile. William Schaffner, directorul secției de medicină preventivă de la Universitatea Vanderbilt din Nashville, se întreabă dacă nu cumva aceste virusuri ar putea fi eliberate în rândul populației.
Prin urmare, experții vor decide în aceste zile dacă cele două mostre de variolă vor fi distruse.
Din fericire, virusurile care au scăpat până acum din laboratoare nu au declanșat o pandemie pentru că nu erau foarte contagioase.
În privința testelor care se fac acum pe virusul H5N1 modificat genetic și transmisibil între mamifere, cercetătorii care se ocupă de proiect asigură că nu există un pericol, pentru că lucrează într-un mediu foarte sigur.
ïżœn lipsa unui acord scris din partea Monitorul Expres,
puteïżœi prelua maxim 500 de caractere din acest articol
dacïżœ precizaïżœi sursa ïżœi dacïżœ inseraïżœi vizibil
link-ul articolului:
Distribuie pe Facebook acest articol pentru a putea fi citit ïżœi de prietenii tïżœi!