Coronavirusul nu a scăpat din laborator

×

ďż˝
n
c
h
i
d
e

g
a
l
e
r
i
a

f
o
t
o

Dimensiune font:

Autor: M.Ex., 27.03.2020

• Unul dintre cele mai persistente mituri care circulă de ceva vreme este că noul coronavirus, numit virusul SARS-CoV-2, a fost scăpat de către oamenii de ştiinţă dintr-un laborator din Wuhan, China, unde a izbucnit focarul
Pe măsură ce virusul SARS-CoV-2 s-a răspândit în întreaga lume, crescând de la o oră la alta numărul persoanelor infectate de coronavirus şi al deceselor provocate de COVID-19, teoriile conspiraţiei şi miturile din jurul lui nu au întârziat să apară.
Unul dintre cele mai persistente mituri care circulă de ceva vreme este că noul coronavirus, numit virusul SARS-CoV-2, a fost scăpat de către oamenii de ştiinţă dintr-un laborator din Wuhan, China, unde a izbucnit focarul.

O nouă cercetare asupra virusului SARS-CoV-2 combate teoria experimentului

Un grup mixt de oameni de ştiinţă din SUA, Marea Britanie şi Australia au comparat genomul acestui nou coronavirus cu celelalte şase coronavirusuri care au infectat oamenii, anterior. Este vorba de SARS, MERS şi SARS-CoV-2, care pot provoca boli severe, dar şi de virusurile HKU1, NL63, OC43 şi 229E, care de obicei cauzează simptome uşoare, au scris cercetătorii în studiul lor publicat în 17 martie în revista Nature Medicine. „Analizele noastre arată clar că SARS-CoV-2 nu este realizat în laborator şi nici un virus manipulat în mod intenţionat”, au scris ei în articolul ştiinţific dedicat acestui studiu, citat de Live Science.
Kristian Andersen, profesor asociat de imunologie şi microbiologie la Scripps Research, şi colegii săi au analizat tiparul genetic pentru proteinele spike (proteinele S) care ies la suprafaţa virusului (care formează ţepii asemănători unei coroane la coronavirus). Coronavirusul foloseşte aceşti ţepi pentru a apuca pereţii exteriori ai celulelor gazdei şi apoi pentru a intra în ele. Oamenii de ştiinţă s-au axat pe secvenţele genetice responsabile pentru aceste proteine S ale coronavirusurilor. Ei au urmărit în mod special secvenţele de gene responsabile pentru două caracteristici cheie ale acestor proteine spike: cârligul, numit domeniul de legare a receptorului, cel care se agăţă de celulele gazdă; şi situl de clivaj care permite virusului să se deschidă şi să intre în aceste celule.

Proteinele coronavirusului, rezultatul selecţiei naturale

Această analiză a arătat că partea „cârlig” a proteinei spike a evoluat pentru a ţinti un receptor din afara celulelor umane numit ACE2, care este implicat în reglarea tensiunii arteriale. Acest receptor este atât de eficient în ataşarea de celulele umane încât cercetătorii au spus că proteinele spike sunt rezultatul selecţiei naturale şi nu a ingineriei genetice.
Virusul SARS-CoV-2 face parte din aceeaşi familie cu virusul care provoacă Sindromul Respirator Acut Sever (SARS), care s-a răspândit pe întregul glob în urmă cu aproape 20 de ani. Oamenii de ştiinţă au studiat modul în care SARS-CoV diferă de SARS-CoV-2, cu câteva modificări cheie ale codului genetic. Totuşi, în simulările computerizate, mutaţiile din SARS-CoV-2 nu par să acţioneze foarte bine pentru a ajuta virusul să se lege de celulele umane. Dacă oamenii de ştiinţă ar fi conceput în mod intenţionat acest virus, nu ar fi ales mutaţiile despre care modelele computerizate au sugerat că nu funcţionează.

Natura este mai inteligentă decât oamenii de ştiinţă

Structura moleculară a coronavirusurilor SARS-CoV-2, asemănătoare cu a virusurilor detectate la lilieci şi pangolini Potrivit studiului, natura este mai inteligentă decât oamenii de ştiinţă, iar noul coronavirus a găsit o modalitate să sufere mutaţii mai bune şi complet diferite de orice ar fi putut crea oamenii de ştiinţă. Totodată, structura moleculară generală a acestui virus este diferită de coronavirusurile cunoscute şi seamănă mai mult cu virusurile găsite în lilieci şi pangolini care au fost puţin studiate şi nu sunt cunoscute ca provocând rău oamenilor. „Dacă cineva ar fi căutat să creeze un nou coronavirus ca agent patogen, l-ar fi construit pornind de la un virus cunoscut că provoacă îmbolnăviri”, se arată într-un comunicat al Scripps.

De unde a venit coronavirusul SARS-CoV-2 care provoacă boala COVID-19?

De unde a venit atunci coronavirusul SARS-CoV-2 care provoacă boala COVID-19? Oamenii de ştiinţă au înaintat două scenarii posibile pentru originea SARS-CoV-2 la om. Un scenariu urmăreşte poveştile despre originea altor coronavirusuri recente care au provocat ravagii în rândul oamenilor. În acest scenariu, s-a contractat virusul direct de la un animal, de la civete în cazul SARS şi cămile în cazul Sindromului respirator din Orientul Mijlociu (MERS). În cazul virusului SARS-CoV-2, cercetătorii sugerează că animalul a fost un liliac, care a transmis virusul unui alt animal intermediar (posibil un pangolin, după cum au spus unii oameni de ştiinţă anterior) care a transmis apoi virusul la om.

Scenarii

În acest scenariu, caracteristicile genetice care determină noul coronavirus să infecteze atât de eficient celulele umane (puterile sale patogene) ar fi fost dobândite înainte ca virusul SARS-CoV-2 să ajungă la oameni. În al doilea scenariu, acele caracteristici patogene ar fi evoluat numai după ce virusul a sărit de la gazda animală la oameni. Unele coronavirusuri care îşi au originea în pangolini au o „structură de cârlig” (acel domeniu de legare a receptorilor) similară cu cea a SARS-CoV-2. În acest fel, un pangolin a transmis, direct sau indirect, virusul către om. Apoi, odată ajuns în interiorul unei gazde umane, coronavirusul ar fi putut evolua pentru a avea cealaltă caracteristică invizibilă - situl de clivaj care îi permite să intre uşor în celulele umane. Odată ce a dezvoltat această capacitate, coronavirusul ar fi şi mai capabil să se răspândească între oameni, afirmă cercetătorii în studiul lor, argumentând că toate aceste detalii tehnice ar putea ajuta oamenii de ştiinţă să prevadă viitorul acestei pandemii. Dacă virusul a intrat în celulele umane într-o formă patogenă, creşte probabilitatea unor viitoare focare. Virusul ar putea circula în continuare în populaţia animală şi ar putea sări din nou la oameni, gata să provoace un focar. Şansele unor astfel de viitoare focare sunt mai mici dacă virusul trebuie să intre mai întâi în populaţia umană şi apoi să dezvolte proprietăţile patogene, explică cercetătorii în studiul publicat în Nature.
(sursa: descopera.ro)

Pericolul experimentelor care pot declanşa o pandemie

Experimentele de laborator care modifică genetic virusuri periculoase, cum este cel al gripei aviare, pentru a le face mai uşor de transmis, sunt tot mai contestate în mediul ştiinţific. Epidemia de gripă porcină, care a reapărut brusc în 1977, după ce nu se mai înregistrase niciun caz timp de 20 de ani, a fost provocată de un accident de laborator. Asemenea incidente sunt foarte rar, dar, când se întâmplă, efectele pot fi devastatoare. Recent, cercetătorii au reuşit să modifice virusul gripei aviare, H5N1, astfel încât să se transmită direct de la om la om.
Savanţii spun că aceste experimente sunt esenţiale pentru a înţelege mai bine acest virus şi pentru a obţine vaccinuri mai bune. În decursul timpului au mai fost accidente de laborator. În anul 2003 un angajat de la un laborator din Singapore s-a infectat accidental cu SARS, iar în 2004 un savant rus a murit după ce s-a înţepat cu un ac contaminat cu Ebola. În aprilie, Institutul Pasteur din Paris a pierdut 2.000 de doze de SARS, iar în martie Laboratorul Galveston din Texas a declarat pierdută o fiolă cu virusul Guanarito, care provoacă hemoragii interne. De aceea, comunitatea ştiinţifică este mereu împărţită între cei care se tem de o pandemie care ar putea începe în urma unei gafe de laborator şi cei care vor ca aceste virusuri periculoase să fie studiate şi păstrate în continuare.
Variola a fost eradicată, dar mai există două mostre de virus, unul într-un laborator din Rusia şi altul în Statele Unite, iar unii cercetători cer distrugerea lor, de teama bioterorismului. Nu există tratament pentru această boală şi aproximativ o treime din cei contaminaţi mor, iar restul rămân cu cicatrici oribile. William Schaffner, directorul secţiei de medicină preventivă de la Universitatea Vanderbilt din Nashville, se întreabă dacă nu cumva aceste virusuri ar putea fi eliberate în rândul populaţiei.
Prin urmare, experţii vor decide în aceste zile dacă cele două mostre de variolă vor fi distruse.
Din fericire, virusurile care au scăpat până acum din laboratoare nu au declanşat o pandemie pentru că nu erau foarte contagioase.
În privinţa testelor care se fac acum pe virusul H5N1 modificat genetic şi transmisibil între mamifere, cercetătorii care se ocupă de proiect asigură că nu există un pericol, pentru că lucrează într-un mediu foarte sigur.

ďż˝n lipsa unui acord scris din partea Monitorul Expres, puteďż˝i prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacďż˝ precizaďż˝i sursa ďż˝i dacďż˝ inseraďż˝i vizibil link-ul articolului:

Distribuie pe Facebook acest articol
pentru a putea fi citit ďż˝i de prietenii tďż˝i!

Comentarii: