Avem cel mai bătrîn stejar din România

×

ďż˝
n
c
h
i
d
e

g
a
l
e
r
i
a

f
o
t
o

Dimensiune font:

Autor: » Camelia ONCIU, 05.08.2011

• „Bătrînul Carpaţilor“, cel mai mare arbore din ţară, care are 900 de ani şi se află la Mercheaşa în comuna Homorod, intră în competiţia online a copacilor seculari din întreg lanţul carpatic

Copacii seculari ai României au intrat în competiţie. Cele mai mari şanse de a fi declarat Arborele Anului le are un stejar din Mercheaşa, comuna Homorod. Uriaşul gorun are 900 de ani bătuţi pe muchie şi se ţine încă bine. Este, de fapt, cel mai bătrîn arbore din ţară şi chiar din întreg lanţul carpatic. Botezat „Bătrînul Carpaţilor“, stejarul secular se pregăteşte să cîştige mult rîvnitul premiu, iar pînă atunci, îşi face pagină pe Facebook.

Se caută Arborele Anului

În fiecare an, competiţia denumită Arborele Anului desemnează cîte un copac cîştigător. Acesta trebuie să fie bătrîn şi falnic şi să aibă o istorie impresionantă. Un juriu de specialişti va alege 12 arbori pentru finală, iar între 10 septembrie şi 31 octombrie ne vom putea vota online arborii favoriţi. Pînă în prezent, au fost înscrişi 27 de arbori din 16 judeţe, cei mai mulţi provenind din Harghita, judeţ care se mîndreşte cu cinci arbori seculari. Favoritul concursului este însă stejarul din Mercheaşa, urmat de un confrate de peste 800 de ani din Cajvana, judeţul Suceava, şi un alt stejar de circa 700 de ani din comuna Frăceşti, Băbeni, judeţul Vâlcea. Cele mai multe nominalizări sînt pentru stejari (11), dar în competiţie sînt şi alte specii: tei, platani, castan, Sequoia, ulm, măr şi arbore de lalea. În prima jumătate a lunii noiembrie va avea loc ceremonia de premiere a Arborelui Anului, titlu spre care ţinteşte şi „Bătrînul Carpaţilor“ de la Mercheaşa. Ulterior, cîştigătorul „va merge“ la faza europeană. Organizatorii, Fundaţia pentru Parteneriat din Miercurea-Ciuc, intenţionează ca, prin această competiţie, să atragă atenţia asupra importanţei arborilor şi a necesităţii protejării mediului, într-o societate care a pierdut măsura defrişărilor. Anul trecut, Arborele Anului a fost desemnat Teiul din Leliceni, Harghita.

Moşneagul de 900 de ani

Stejarul din Mercheaşa este cel mai mare stejar din România. Are o înălţime de 21,3 metri şi o circumferinţă a trunchiului de 9,3 metri, măsurat la nivelul pieptului. E nevoie cam de o horă de şase persoane ca să fie înconjurat cu braţele. A fost descoperit de doi copii din Rupea, Dana şi Sebastian Pelei, fiii pădurarului, care au şi cîştigat cu el concursul „Cine găseşte cel mai mare stejar“, organizat de Fundaţia „Mihai Eminescu Trust“, a prinţului Charles. De atunci, „Bătrînul Carpaţilor“, cum a fost botezat gorunul secular, a devenit vedeta satului. Specialiştii şi turiştii s-au tot perindat pe sub coroana lui. Dar cei care s-au ocupat serios de soarta lui sînt membrii Asociaţiei Geopark-Perşani. L-au studiat, l-au pozat, l-au filmat, i-au făcut o fişă şi l-au promovat. Aşa a ajuns să concureze la Arborele Anului. De fapt, stejarul face parte dintr-o pădure de arbori seculari, din care cinci au şi ei vîrste impresionante, de peste 500 de ani. Impozantul stejar domină peisajul, fiind singurul copac de pe deal. „I-am determinat vîrsta după circumferinţă. Desemnarea ştiinţifică a vîrstei se face însă cu un burghiu, cu care se scoate un eşantion, se numără inelele de creştere, apoi rana se acoperă cu argilă. Procedura s-ar putea să-i dăuneze, aşa că o evităm“, spune Mihail Iacomir, preşedintele Asociaţiei Geopark Perşani.

O istorie lungă

Bătrînul stejar arată bine, nu ca alţi arbori monument din ţara noastră, care stau sprijiniţi în proptele. Ţine umbră, fereşte de ploaie şi arşiţă, iar cînd vine vremea, face ghindă. Nu l-a trăsnit fulgerul niciodată. Singurii cu care nu se împacă sînt crescătorii de vite care, cît timp îşi adăpostesc cirezile la umbra imensei lui coroane, fac focuri. „Este un copac impresionant şi frumos, cînd eşti lîngă el, realizezi cît eşti de mic“, mărturiseşte Mihail Iacomir. Dacă va cîştiga concursul, „Bătrînul Carpaţilor“ va primi un premiu de 3.000 de lei, din care va fi îngrijit, vor fi montate panouri în zonă, se vor urma procedurile prin care va fi încoronat cu titlul de monument al naturii şi va fi mediatizat. Pînă una, alta, secularul copac va avea o pagină de Facebook, ca să afle lumea că el e moşneagul codrilor României. Dacă ar putea să vorbească, veteranul ar putea povesti cum, pe vremea cînd era un lăstar, a fost martor la sosirea cavalerilor teutoni în Ţara Bârsei, a scăpat de focurile tătarilor şi iataganele turcilor, iar mai tîrziu, a văzut cum se înfiripă aşezarea Mercheaşa (atestată în 1448), satul căruia, la împlinirea vîrstei de 900 de ani, i-a adus o mare mîndrie.

Distribuie pe Facebook acest articol
pentru a putea fi citit ďż˝i de prietenii tďż˝i!

Comentarii: