Năstase se pricepe la vaci

×

ďż˝
n
c
h
i
d
e

g
a
l
e
r
i
a

f
o
t
o

Dimensiune font:

Autor: » Camelia ONCIU, 30.07.2007

* Fostul premier Adrian Năstase a apărut ca din întîmplare la Tîrgul de Vară de la Moieciu, unde s-a ţinut un concurs de frumuseţe pentru bovine *El s-a fotografiat cu Mîndrica, joiana încoronată Miss Moieciu, care dă două găleţi de lapte pe zi

„Mă pricep puţin, am şi eu o fermă. Rasa aceasta brună e cea mai agilă, de talie mică, urcă uşor potecile de munte. Dar important e să aibă ugerul bine format ca să dea lapte mult“, a explicat ieri, ca un cunoscător, fostul premier Adrian Năstate, apărut ca din întîmplare la Moieciu, unde tradiţionalul Tîrg de Vară, ajuns la a 15-a ediţie, a adunat o mulţime de localnici şi turişti. Dar şi cîţiva politicieni locali. Atracţia sărbătorii a fost însă concursul Miss Văcuţa. Joiana 2007 a ieşit Mîndrica, vaca săteanului Ion Surdu. Mîndrica n-a primit coroniţă, ci doar o diplomă de merit. Dar şi onoarea de a fi mîngîiată chiar de fostul premier Adrian Năstase, aflat în vizită la nişte prieteni brăneni şi răsărit ca din pămînt chiar la festivitatea de premiere „Miss Văcuţa“. După ce s-a fotografiat cu Mîndrica, Năstase s-a arătat îngrijorat pentru cîteva oi, pe care le-a căinat că trebuie să reziste pe căldura asta cu ditamai blana. L-au liniştit însă ciobanii, care i-au explicat că oile se tund doar la Paşte.

Miss Văcuta 2007

Ca-n fiecare an la sfîrşit de iulie, la Moieciu e Tîrgul de Vară. O serbare importantă atît pentru localnici, cît şi pentru turişti. În afară de programul artistic, mititeii şi berea din belşug, vizitatorii pot cumpăra de la unelte agricole specifice muncilor mocăneşti, pînă la produse artizanale confecţionate de meşteşugari veniţi din toate colţurile ţării. Dar, mai presus de toate, atracţia manifestării este concursul prin care cele mai frumoase animale din ogradă sînt premiate. Anul acesta, cea mai frumoasă, sănătoasă şi cu laptele cele mai bun a fost desemnată Mîndrica. O mîndreţe de văcuţă.

Tîrg de vară pînă-n seară

Căldura nu i-a împiedicat pe moieceni şi turişti să petreacă la Tîrgul de Vară, manifestare tradiţională ajunsă la a 15-a ediţie. Zeci de meşteri populari şi-au expus produsele, de la oale şi ulcele artizanale, la covoare, cămăşi şi straiţe ţesute manual. Pe lîngă ei, şi-au adus produsele la vînzare şi rromii căldărari: cazane, ceaune, cuţite, pălării, ba chiar şi bijuterii de argint. Tîrg la Moieciu fără brînză nu se putea. Aşa că au fost şi cîţiva ciobani cu caş, brînză de burduf, telemea şi brînză în coajă de stejar. Din cauza căldurii, n-au venit atît de mulţi ca la tîrgurile obişnuite. Nu că s-ar teme de soarele arzător, ci pentru că brînza n-ar rezista la temperaturi aşa de ridicate. În schimb, micii şi berea i-au înviorat pe participanţii la tîrg care s-au distrat cu muzică şi dansuri populare. Pe scenă au urcat ansambluri din mai multe zone folclorice: „Doinitorii Runcului“, „Moiecelul“, Flori de Măr“ şi „Ţara Bîrsei“. „Învăţăm de la an la an şi, astfel, organizarea e tot mai bună. Din cauza caniculei, însă, participanţii sînt mai puţini la această ediţie“, crede primarul Moieciului, Niculae Clinciu , cu toate că, la ora prînzului, tîrgul era înţesat de lume.

12 concurente bine pregătite

Primul moment al tîrgului a fost desemnarea celor mai frumoase animale din bătătură. Aceasta pentru că văcuţele, caii şi oile nu puteau sta prea mult în soare. Gospodarii din Moieciu s-au pregătit serios pentru competiţie. Şi-au îngrijit animalele tot timpul anului, iar ieri, dis-de-dimineaţă, le-au spălat, le-au gătit ca de duminică, le-au dat să mănînce şi să bea apă cîtă le trebuie, şi le-au adus la concurs. Cele 12 vaci au fost legate de aceeaşi bîrnă şi aliniate frumos pentru a putea fi privite de către vizitatori şi, mai ales, de către membrii juriului. Fiecare concurentă era însoţită de stăpîn care se îngrijea să-i mai dea apă sau să alunge muştele. Joianele, parcă ştiau că sînt la concurs, stăteau cuminţi, se lăsau mîngîiate de copii şi se mai întorceau pe o parte şi pe alta ca să poată fi admirate cum se cuvine. Juriul a deliberat şi a ales-o pe cea mai frumoasă. Miss Văcuţa 2007 a ieşit Mîndrica, vaca lui Ion Surdu. Bucurie mare pe ţăran, bucurie şi pe văcuţă care s-a trezit mîngîiată chiar de Adrian Năstase, aflat în vizită la nişte prieteni brăneni şi răsărit ca din pămînt chiar la festivitatea de premiere.

Năstase se pricepe la muls vaca

Senatorul Otilian Neagoe a înmînat premiul lui Ion Surdu, proprietarul Mîndricăi, iar Năstase s-a fotografiat cu ei. „Îmi plac teribil astfel de manifestări. Tîrgul este o ocazie prin care ţăranii pot să-şi arate ce mai au prin gospodărie sau să facă unele cumpărături. Îşi mai aduc aminte că au prieteni. Iar turiştii, că e vremea vacanţelor. E o atmosferă de sărbătoare care marchează istoria localităţii“, crede fostul premier. Cît despre văcuţe, a ochit-o din prima pe Mîndrica pe care o consideră un exemplar reuşit. „Mă pricep puţin, am şi eu o fermă. Rasa aceasta brună e cea mai agilă, de talie mică, urcă uşor potecile de munte. Dar important e să aibă ugerul bine format, ca să dea lapte mult“, explică Năstase, cunoscător al călităţilor bovine.
Trei vaci au luat premii, alte cîteva, menţiuni. Şi doi dintre stăpînii oilor s-au întors acasă cu premii. Văzîndu-le aşa îmblănite, Năstase s-a interesat dacă nu le e cald. Ciobanii i-au explicat că oile se tund doar la Paşte.

Mîndrica, cea mai mîndră-ntre văcuţe

Dar, cu adevărat încîntat a fost la vederea cailor. Năstase i-a mîngîiat şi s-a fotografiat cu ei, interesîndu-se de linia lor genetică şi ce rude mai au. Căluţii au primit premii pe trei categorii: atelaj, echitaţie şi agrement.
Au fost greu de departajat, toţi armăsarii şi iepele fiind animale frumoase, sănătoase, aşa cum ştim că sînt cei din zona Bran-Moieciu. Dar atracţia concursului a fost desigur Miss Văcuţa.
Mîndrica n-a primit coroniţă, ci o diplomă de merit. A venit pe lume într-o marţi, aşa că stăpînul, conform tradiţiei de a boteza animalul după numele zilei din săptămînă, i-a dat un nume care începe cu M. Are 6 ani, ceea ce înseamnă că între suratele ei este o văcuţă tînără. „E abia la a treia fătare. E cuminte şi dă un lapte buuun! Cîte 20 de litri pe zi“, o laudă Ion Surdu, fermier cu vechime, ajuns acum la vîrsta de 69 de ani. De cînd se ştie a avut animale în bătătură.
„E o mare satisfacţie să ai animale sănătoase. Aş fi bolnav şi eu dacă măcar unul ar suferi şi n-ar fi îngrijit cum trebuie“, mărturiseşte mocanul care are în ogradă şi 20 de oi, 2 porci, 30 de găini, o pisică şi doi pisoi.

Concurenta a venit cu tăuraşul Mişu

Mîndrica a fost singura concurentă care s-a prezentat în concurs însoţită de viţelul ei, Mişu. Fătat într-o miercuri, acum cinci săptămîni. Tăuraşul a stat la umbra mamei lui răbdător, iar cum s-a terminat festivitatea de decernare a premiilor, a zbughit-o acasă, la masa de prînz: iarbă, tărîţe şi lapte de la Miss Văcuţa. „Cam 8 kilograme de lapte mănîncă Mişu pe zi. Ce să-i faci? E copil încă. După ce o mulgem pe maică-sa, suge el. Şi tot mai rămîn un litru-doi de lapte şi pentru noi. E un lapte de mare calitate. Nici măcar cu o lună înainte să fete nu s-a făcut amar, cum se zice“, explică Ana, soţia lui Surdu. Ea e cea care se trezeşte dimineaţa să cureţe grajdul şi s-o mulgă pe Mîndrica. „Apoi, îi dau mîncare şi, după o oră şi jumătate, îi dau apă. Cam două găleţi. Pe urmă, pleacă la păşune. La amiază, vine singură acasă, îşi vede viţeluşul, îi dă să sugă, şi pleacă înapoi, pînă seara. Este un animal foarte ascultător“, spune ea, mîndră că educaţia investită în Mîndrica a dat roade.

Calităţi de Miss

Cum de a ajuns Mîndrica Miss Văcuţa 2007? Dan Bartolomeu, preşedintele juriului şi medic veterinar, explică prin ce criterii de apreciere sînt trecute bovinele. „Urmărim păstrarea şi promovarea rasei curate. Mîndrica e rasă brună, adaptată culoarului Rucăr-Bran. Elementele de identificare sînt: inelul perinazal alb şi uniformitatea culorii. Celelalte concurente sînt metise brune cu Bălţată Românească“, spune el, demonstrînd că Mîndrica e nu numai arătoasă, ci şi cu strămoşi nobili. În plus, nu a avut parte de tauri oarecare, ci numai de exemplare performante, avizaţi de specialişti pentru calităţi reproductive de excepţie.
Bineînţeles, ca să ieşi Miss Văcuţa, mai trebuie să ai şi o conformaţie bună. Măsurile nu contează, dar contează producţia de lapte. „În sistemul gospodăresc de exploatare extensivă, o producţie mulţumitoare în zonă este de 4.500 de litri la lactaţie. Adică, în 305 zile. Ceea ce înseamnă de la 22, la 6 litri, înainte de înţărcare“, spune Eugen Gonţea, un alt membru al juriului.

Planuri de viitor

Competiţia a fost o reuşită, chiar dacă numărul concurentelor n-a fost pe măsura aşteptărilor specialiştilor. „În această perioadă a anului, vacile sînt la stîni şi nu s-au putut prezenta la concurs. Au venit doar vacile din gospodării“, precizează şeful juriului, mulţumit totuşi de felul cum au evoluat finalistele. Conform statisticilor, numai în zona Moieciului, oamenii cresc cam 2.200 de bovine şi 12.000 de oi. Aşa că Mîndrica poate fi mîndră de izbîndă, a învins o concurenţă redutabilă. Poate stăpînul ei se va gîndi să-i îmbogăţească palmaresul, înscriind-o şi la alte concursuri de frumuseţe bovină din ţară. Dacă nu, o aşteaptă confruntarea de la anul, tot la Moieciu, cînd se anunţă o participare mult mai numeroasă de candidate la titlul de Miss Văcuţa.

* Asociaţia Crescătorilor de Ovine şi Ecvine, Asocţia Crescătorilor de Taurine din Bran-Moieciu, Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Braşov şi ANTREC, organizatorii Tîrgului de Vară de la Moieciu, au oferit vreme de două zile atracţii care, de obicei, sînt promovate şi cu ocazia altor sărbători în zonă:
- Măsurarea laptelui (primele zile ale lui iulie) - Crescătorii de oi se adună să stabilească unde vor face stînile în acel an şi pe cine vor angaja să păzească păşunatul animalelor. Se mulge laptele sub privirile turiştilor şi se prepară caşul pe loc.
- Zilele Branului (6-15 august) - au loc Tîrgul Pantelimonului, Întîlnirea cu fiii şi prietenii Branului, Hramul Sfintei Maria. Pe Platoul Reginei, se ţin spectacole folclorice.
- Răvăşitul oilor şi Festivalul Naţional al Brînzeturilor şi Pastramei (30 septembrie-1 octombrie). Ciobanii coboară turmele de pe munte şi îşi iau plata cuvenită.
- Focul lui Sumedru (25 octombrie). Localnicii iau cenuşă din focul tradiţional aprins pe deal pentru a-şi fertiliza grădinile şi livezile. Au loc spectacole de dansuri, cîntece şi strigături specifice zonei şi evenimentului.
- Tîrgul Arhanghelilor MIhail şi Gavril (21 noiembrie) - comercializarea animalelor şi produselor agricole.
- Tradiţii şi obiceiuri la Moieciu (16-17 decembrie) - ceremonialul tăierii porcului şi pregătirea bucatelor pentru Crăciun, colinde.
- Serbările Zăpezii (februarie) - pe pîrtia Zănoaga, se organizează concursuri de schi.

Distribuie pe Facebook acest articol
pentru a putea fi citit ďż˝i de prietenii tďż˝i!

Comentarii: