Ziua Imnului, o falsă sărbătoare

×

ďż˝
n
c
h
i
d
e

g
a
l
e
r
i
a

f
o
t
o

Dimensiune font:

Autor: » Mihaela PARGHEL, 30.07.2007

* Ziua Imnului Naţional al României a fost stabilită la 29 iulie, în 1998, pentru că autorităţile de atunci au considerat, în mod greşit, că „Deşteaptă-te, române“ a fost cîntat pentru prima oară în data de 29 iulie 1848 la Rîmnicu-Vîlcea * În realitate, imnul a fost cîntat la sfîrşitul lui mai 1848, în Grădina lui Ţimăn din Scheii Braşovului

La Braşov a fost sărbătorită, ieri, ca în toată ţara, Ziua Imnului Naţional al României, prima dată după integrarea ţării noastre în Uniunea Europeană. Trecătorii nu au avut habar ce se întîmplă în centrul oraşului. Aproape nimeni nu ştia că 29 iulie este Ziua Imnului Naţional, la fel cum nici pe 26 iunie, nimeni, în afara autorităţilor, nu a avut idee că s-a serbat Ziua Drapelului Naţional al României.

Slujbă religioasă, alocuţiuni şi defilare

În Piaţa Tricolorului din faţa Primăriei s-a desfăşurat ceremonialul public de intonare a imnului şi de înălţare a drapelului naţional. Festivitatea a cuprins şi o slujbă religioasă, alocuţiuni ale prefectului Aurelian Danu şi ale maiorului Dorin Cotea de la Brigada Vînători de Munte, continuînd apoi cu defilarea gărzii de onoare, pe un scurt traseu cuprins între Piaţa Tricolorului şi Prefectură. „Ziua de astăzi are o semnificaţie aparte pentru că este prima aniversare a imnului naţional al României ca ţară a Uniunii Europene. În plus, la Braşov, ziua imnului are o valoare aparte, întrucît braşoveanul George Ucenescu este cel care, după noile descoperiri, a scris muzica pentru «Deşteaptă-te, române!». Această descoperire a fost făcută şi cu ajutorul unui alt braşovean, profesorul Vasile Olteanu. Ar trebui să le explicăm semenilor noştri şi, mai ales celor tineri, semnificaţia imnului naţional şi să ne bucurăm împreună de el“, a declarat prefectul judeţului Braşov, Aurelian Danu. Conform declaraţiei maiorului Dorin Cotea, ofiţer de relaţii cu publicul la Brigada Vînători de Munte Braşov, la festivitate au participat reprezentanţi ai unităţilor militare din garnizoana Braşov, ai Poliţiei, ai Jandarmeriei, precum şi cadre militare active, în rezervă şi retragere.

O paternitate eronată

România este, probabil, singura ţară în care paternitatea imnului naţional este cunoscută în mod eronat de către populaţie. În manualele şcolare, versurile melodiei „Deşteaptă-te, române“, imn naţional al României din 1990, figurează sub semnătura lui Andrei Mureşanu, iar muzica sub cea a lui Anton Pann. În realitate, partitura a fost adaptată de cantorul de la Biserica „Pe Tocile“, George Ucenescu, după cîntecul bisericesc „Din sînul maicii mele“. Profesorul Vasile Oltean, directorul muzeului Prima Şcoală Românească din Scheii Braşovului, a scris şi o carte pe această temă. Lucrarea, intitulată „Istoria imnului «Deşteaptă-te, Române»“ a fost publicată în anul 1998.

Controversa imnului

Ziua Imnului Naţional al României a fost stabilită la 29 iulie în 1998. Atunci, în procedură de urgenţă, s-a votat, la propunerea primarului PNŢCD din Rîmnicu-Vîlcea, Sorin Zamfirescu, şi a patru deputaţi ai fostului PDSR, actualul PSD, o Lege care proclamă ziua de 29 iulie „Ziua Imnului Naţional al României - Deşteaptă-te, române“. În expunerea de motive a legii se dădea următoarea explicaţie: „La 29 iulie 1998 se împlinesc 150 de ani de cînd, potrivit documentelor vremii, s-a intonat oficial, pentru prima dată, în cadrul unei manifestări care a avut loc în parcul Zăvoi din Rîmnicu-Vîlcea, cîntecul revoluţionar «Deşteaptă-te, române»“. Momentul a fost atestat de Academia Română, care a avizat textul ce a fost inscripţionat pe o placă de marmură în Rîmnicu-Vîlcea, cu următorul cuprins: „În acest parc, la 29 iulie 1848, a avut loc o mare adunare populară, cu care prilej s-a depus jurămîntul pe Constituţie şi s-au sfinţit steagurile revoluţiei, iar un grup de cîntăreţi, conduşi de Anton Pann, a cîntat Imnul revoluţionar «Deşteaptă-te, române»“.

„Deşteaptă-te, române“ s-a cîntat prima dată în Grădina lui Ţimăn

Imnul a fost cîntat însă pentru prima oară la Braşov, iar melodia a fost adaptată de George Ucenescu. Deşi istoricii braşoveni au făcut nenumărate demersuri pentru corectarea legii, acest lucru nu s-a întîmplat nici pînă azi. Directorul muzeului „Prima Şcoală Românească“, Vasile Oltean, dar şi alţi istorici braşoveni susţin că imnul naţional a fost compus de braşoveanul Andrei Mureşanu şi de George Ucenescu, studentul lui Anton Pann, fiind cîntat pentru prima dată într-o zi de mai, în Grădina lui Ţimăn, aparţinînd parohului Bonifatie Pitiş de la biserica Sfînta Treime, de Pe Tocile. În prezent, pe locul fostei grădini se află cimitirul de Pe Tocile.

„Din sînul maicii mele“

Poetul Mureşanu a căutat mult timp o melodie după care să compună un sonet pe care să îl cînte împreună cu amicii, cînd se adunau în grădina rudei sale, parohul Bonifatie Pitiş, pentru aerul curat şi cireşele de mai. La o petrecere de seară, cantorul George Ucenescu a cîntat mai multe melodii, printre care şi cîntecul popular „Din sînul maicii mele“, la modă în acele vremuri. La petrecere au fost invitaţi mai mulţi fruntaşi ai Revoluţiei de la 1848: Nicolae Bălcescu, Vasile Alecsandri, Dumitru şi Ioan Brătianu, Magheru, Bolintineanu, unii dintre ei abia întorşi de la Adunarea Naţională de la Blaj. Duminica următoare, grupul s-a strîns din nou în Grădina lui Ţimăn şi a cîntat melodia adaptată de George Ucenescu, pe versurile lui Andrei Mureşanu. „Deşteaptă-te, române“ s-a bucurat de mare popularitate în rîndul revoluţionarilor, iar George Ucenescu a fost însărcinat să îi înveţe pe tineri cîntecul ce avea să devină imn naţional.

Anton Pann n-a fost la Braşov în 1848

Cîntecul a fost publicat pentru prima dată în „Foaie pentru minte, inimă şi literatură“, în 25 iunie (7 iulie) 1848, în 800 de exemplare. Autorii au preferat să întîrzie publicarea lui, aşteptînd momentul în care cenzorul-şef era plecat din Braşov. Fiind entuziasmaţi de mesajul revoluţionar al melodiei, tinerii au copiat versurile şi notele muzicale în zeci de exemplare. În anul în care a fost compus imnul, Anton Pann nu se afla la Braşov. El a fost prezent la Braşov în anii 1821, 1828 şi 1850, neavînd deci cum să se întîlnească cu Andrei Mureşanu în mai 1848, cînd acesta a compus versurile.

Mărturisirea lui Ucenescu

Pe cînd era cantor la biserica Sfînta Treime din Braşov, George Ucenescu a mărturisit în manuscrisul său, „Cartea de cîntări cu note de psaltichie, scrisă de George Ucenescu, student al d-lui Anton Pann, la anul 1852“, că el a compus melodia. Pentru prima dată, mărturia autobiografică a fost publicată de Sterie Stinghe, în anul 1933. După spusele profesorului Vasile Oltean, atribuirea paternităţii melodiei imnului cînd lui Anton Pann, cînd lui Andrei Mureşanu a fost generată de mărturiile rudelor şi prietenilor acestora, după moartea lor.

Versurile şi muzica, Andrei Mureşanu

* Istoricul Valer Rus, directorul muzeului „Casa Mureşenilor“ din Braşov, scrie pe site-ul muzeului o analiză intitulată „Pentru o istorie a imnului naţional“ în care arată că „împrejurările în care a fost scrisă celebra poezie sînt descrise de soţia lui Andrei Mureşanu, Susana, în consemnarea profesorului Moroianu: «Prin a doua jumătate a lunii mai 1848 erau adunaţi la Braşov mai mulţi fruntaşi ai românilor din Principate, între care Bălcescu, unul sau amîndoi fraţii Brătieni, Magheru, Cezar Bolliac, Alecsandri, Gh. Sion, Bolintineanu, fraţii Goleşti şi alţii, dintre care unii se înapoiaseră de la Adunarea Naţională din Blaj, la care luaseră parte. În Braşov, aceşti fruntaşi din Ţara Veche se întîlneau adeseori cu fruntaşii locali ai românilor, cum erau cei doi Mureşeni, Iacob şi Andrei, cu Bariţ, cu protopopul Popazu şi cu dr. Vasici (?). De la o asemenea întrunire s-a întors odată, pe la finea lui mai, bărbatul ei, tîrziu după miezul nopţii, fiind foarte agitat. El nu s-a culcat, ci s-a aşezat la masa de scris şi a scris pînă tîrziu, după ce se făcuse ziuă, mai sculîndu-se din cînd în cînd de la masă şi plimbîndu-se prin odaie, citind din ceea ce scrisese. Erau strofe din Deşteaptă-te, române!?“. Poezia a fost publicată în numărul 25 din 21 iunie 1848 al „Foii pentru minte, inimă şi literatură“ sub titlul „Răsunet“. Cît despre melodia imnului, aceeaşi Susana Mureşanu relatează: „Andrei Mureşanu şi-a luat băieţii de români de la gimnaziul catolic din localitate şi băieţi de la şcoala primară a neguţătorilor români şi s-a dus cu ei pe Tîmpa, cîntînd Deşteaptă-te, române! După o melodie veche, tărăgănată, care i s-a potrivit. Cînd s-a coborît de pe Tîmpa, băieţii îl cîntau de minune. E bine deci să se ştie că melodia lui Deşteaptă-te, române!, tot poetul Mureşanu i-a dat-o“.

Distribuie pe Facebook acest articol
pentru a putea fi citit ďż˝i de prietenii tďż˝i!

Comentarii: