Ce-i lipseşte Braşovului?

×

ďż˝
n
c
h
i
d
e

g
a
l
e
r
i
a

f
o
t
o

Dimensiune font:

Autor: » Andrei PAUL , 29.01.2007

* Turiştii nu rămîn, în medie, mai mult de două-trei zile în oraş, pentru că nu mai au ce face, iar viaţa de noapte aproape că nu există

Municipiul Sibiu, acum Capitală Culturală Europeană a anului 2007, a fost inclus recent de cotidianul britanic The Guardian, în colaborare cu o firmă de turism, pe unul dintre primele zece locuri ale web-site-ului „50 de locaţii turistice fabuloase ale lumii“. Sibiul se află pe poziţia a noua, fiind devansat, printre altele, de New York, Londra, Pisa, Palermo, Chicago sau Paris. Principalele puncte de atracţie menţionate în articol sînt titulatura de Capitala Culturală Europeană şi frumuseţile centrului istoric, cu amestecul de arhitectură istorică mergînd de la gotic pînă la Art Nouveau, fortificaţiile Sibiului şi bogata viaţa culturală din oraş. Ce are Sibiul şi nu are Braşovul? Avem arhitectură medievală, avem fortificaţii, ziduri şi cetăţi valoroase, avem centru istoric, avem Poiana Braşov, iar natura a fost mult mai generoasă cu oraşul nostru şi zonele înconjurătoare. Şi atunci, ce-i lipseşte Braşovului?

Ce oferim turiştilor?

Braşovul şi Poiana Braşov sînt, incontestabil, două zone turistice apreciate în România, dar şi în afara ţării . Cu toate acestea, o statistică pe anul 2005 arată că municipiul Braşov este preferat doar ca punct de tranzit, iar durata medie a sejurului nu depăşeşte, în medie, două zile. Există multă istorie în Braşov, fortificaţii bine conservate, o mulţime de muzee şi locuri care merită vizitate. Cu toate acestea, turiştii nu rămîn, de regulă, nici măcar o săptămînă în oraş. Specialiştii spun că, de fapt, turiştii nu găsesc în oraş suficientă distracţie care să-i ţină pe loc. Mai ales, noaptea nu prea găseşti, ca turist, locuri în care să te distrezi. Barurile închid de obicei înainte de ora 1.00 (iar puţinele care nu închid, rămîn fără locuri), adevăratele cluburi de noapte sînt puţine, iar în cele cîteva discoteci nu ai unde să arunci un ac. Braşovul nu are un Casino adevărat, spectacole de varietate nu mai există, iar cinele cu specific românesc nu pot fi o destinaţie de călătorie în sine, ci doar o completare şi condiţie obligatorie a unui sejur reuşit.

Nu avem locuri de distracţie

Faptul că Braşovul, şi mai ales Poiana Braşov, nu oferă suficiente posibilităţi de distracţie turiştilor este recunoscut de majoritatea prestatorilor de servicii din turism şi chiar de autorităţi. „Oferta noastră este în special pentru clienţii corporaţiilor, care doresc excursii de tip team-building. Este clar că Braşovul nu este o locaţie care să ofere, în prezent, foarte multe locuri de distracţie. Baruri există, cultură există, însă nu există de exemplu o bază sportivă care să aibă bowling, darts, biliard, snooker. Locuri în care se pot face astfel de activităţi sînt puţine şi în general se ocupă foarte repede, mai ales seara şi noaptea. În Poiană, practic, nu ai aproape niciun loc de distracţie, în afara pistelor de schi şi a restaurantelor. Predealul oferă aşa ceva, Poiana însă nu“, crede Marian Tirlă, reprezentantul unei agenţii de turism din Braşov. Turiştii, fie ei români sau străini, îşi doresc adrenalină, locuri şi activităţi care să le consume timpul pe neobservate. „Piste de snowboard, excursii cu atv-ul şi snowmobilul, clubbing. Genul de cluburi cum sînt în Bucureşti, de pildă, pe care le cunoaşte toată lumea din reviste, unde vin să se distreze şi vedetele. Astfel de locuri lipsesc Braşovului“, crede Marian Tirlă.

Poiana este „moartă“ toată noaptea

Preşedintele Asociaţiei Investitorilor din Poiana Braşov, Radu Lisenche, crede că la capitolul cluburi, Braşovul stă destul de bine. În Poiană însă, nu există nimic. „Din păcate, în Poiană nu există viaţă de noapte. Turistul vine în general pentru practicarea sporturilor de iarnă. De pe la 9.30 dimineaţa şi pînă pe la ora 17.00 - 18.00 este pe pîrtie, apoi se retrage în camera de hotel, pentru odihnă. După aceasta însă, ce face? Posibilităţile de distracţie sînt destul de reduse. În Poiană nu sînt cluburi de noapte, ci doar cîteva discoteci. Îi rămîne varianta unei cine tradiţionale într-un restaurant cu specific românesc sau activităţi de relaxare - piscine sau centre SPA“, spune Radu Lisenche. În timpul zilei, pe lîngă pîrtii, mai există posibilitatea de a participa la programele organizate de Centrul de Echitaţie, posibilitatea plimbărilor cu ATV-ul şi snowmobilul, zboruri cu parapanta sau excursiile tematice, cu vizitarea Branului, castelului de la Sighişoara ori a Centrului Vechi al Braşovului. „Turiştii vor agrement diversificat. Probabil, se vor dezvolta activităţi de agrement de tip săli de bowling, biliard, cluburi de noapte, cinematografe, programe de varietăţi. Într-un an-doi, cred că opţiunile turistice de agrement se vor modifica în Braşov şi Poiană“, spune preşedintele Asociaţiei Investitorilor din Poiana Braşov.

Schimbare de strategie

Singurii care ar putea încerca să îmbie turiştii să rămînă cîteva zile în plus în Braşov sînt tot investitorii în turism sau investitorii în activităţi adiacente. Cea mai mare societate de turism din Braşov, Aro Palace, a sesizat lipsa de oferte de divertisment din oraş şi a decis să-şi schimbe politica. „Aro Palace a fost axată în principal pe turismul de tranzit, iar de acum doi ani, pe turismul de afaceri. Opţiunea noastră pentru turismul de afaceri a mărit durata medie a sejurului cu aproximativ 15%, dat fiind faptul că o conferinţă durează de obicei trei zile, dar poate ajunge şi la şapte zile. Ne-am pus însă, şi asta mai demult, şi problema diversificării ofertei pentru clienţii noştri. De aceea, Aro va pune în folosinţă, în luna septembrie, şi noul centru de wellness. Va avea două bazine, bar, sală de fitness, cabinete medicale pentru anumite tratamente care pot fi făcute şi în Braşov“, spune Gabriel Florescu, director prestaţii hoteliere şi producţie culinară la societatea Aro Palace.

Spectacol medieval interactiv şi atractiv

Societatea Aro Palace s-a gîndit şi la distracţiile care lipsesc turiştilor. În perspectivă, va fi reamenajat Barul de Noapte din hotelul Aro-Palace. „Acţiunea a şi început, imediat după Revelion. Nu ştim exact ce destinaţie va avea. Ne-am gîndit la club, casino sau restaurant cu program prelungit, în timpul nopţii, şi sală de conferinţe, în timpul zilei. Braşovul nu mai are un casino adevărat, ci doar săli de jocuri electronice“, mai spune Gabriel Florescu. Tot la nivel de proiect se află şi un program de divertisment pentru turişti care se va desfăşura la Complexul restaurant Cetate. „Dorim să amenajăm un magazin medieval, dar şi locuri vii, adică corturi de prezentare în care armele, armurile, cămăşile de zale sau hainele medievale să fie confecţionate pe loc, sub ochii turiştilor. Proiectul va demara în lunile aprilie-mai. În măsura în care lucrurile se vor pune la punct, vrem ca turiştii să poată închiria haine şi arme de tip medieval la intrarea în Cetate, şi apoi să participe la programe cu specific al vieţii medievale: baluri, turniruri, carnavaluri. Practic, să ne axăm pe spectacolul interactiv şi atractiv, «cu participarea directă spectatorului». Show-ul de acest tip este foarte important şi poate fi extrem de atractiv“, a concluzionat Gabriel Florescu.

Primăria facilitează, dar nu se poate implica

Primăria şi Consiliul Local nu pot oferi decît cadrul legal pentru dezvoltarea unor afaceri în domenii de interes turistic, susţin reprezentanţii municipalităţii. „Primăria asigură tot sprijinul în ce priveşte obţinerea autorizaţiilor de construcţie, certificatelor de urbanism, tot ce înseamnă documentaţia pentru demararea unor astfel de afaceri de agrement. De asemenea, am organizat întîlniri şi dezbateri pe teme de infrastructură, pentru a veni în sprijinul potenţialilor investitori“, a explicat Ionuţ Gliga, şeful Biroului de Promovare Turistică din cadrul Direcţiei Integrare Europeană a primăriei Braşov. Pentru promovare, prin intermediul Centrului de Informare Turistică, aflat chiar la ieşirea din gara Braşov, Municipalitatea pune gratuit la dispoziţia turiştilor ghiduri turistice, broşuri cu informaţii utile şi cît mai complete - inclusiv numere de telefon şi adrese ale unor restaurante sau locuri de distracţie şi recreere - şi hărţi ale Braşovului, care cuprind şi principalele puncte de interes ale zonei. „În prezent lucrăm la strategia de turism a municipiului, pe ideea dinamizării, dezvoltării şi promovării activităţii turistice a zonei Braşovului“, mai spune Ionuţ Gliga.

Distribuie pe Facebook acest articol
pentru a putea fi citit ďż˝i de prietenii tďż˝i!

Comentarii: