„Noi ştim ce a însemnat comunismul“

×

ďż˝
n
c
h
i
d
e

g
a
l
e
r
i
a

f
o
t
o

Dimensiune font:

Autor: » Mihaela PARGHEL, 15.11.2006

* Asociaţia „15 Noiembrie 1987“ şi invitaţii la conferinţa „Crimele comunismului“, foşti deţinuţi politici şi disidenţi, cer preşedintelui Traian Băsescu „să condamne comunismul în totalitatea sa“

Asociaţia „15 Noiembrie 1987“ a judecat ieri crimele comunismului. Cu o zi înainte de a se împlini 19 ani de la ziua revoltei din 15 noiembrie 1987. O judecată morală, fără sentinţa oficială pe care au aşteptat-o în zadar toate victimele comunismului. Asociaţia „15 Noiembrie 1987“ şi invitaţii la conferinţa „Crimele comunismului“, foşti deţinuţi politici şi disidenţi, cer preşedintelui Traian Băsescu „să condamne comunismul în totalitatea sa“. După ce a aşteptat cu discreţie timp de 17 ani, Asociaţia „15 Noiembrie 1987“ Braşov va acţiona în judecată statul român pentru despăgubiri morale în urma arestărilor abuzive, torturilor, deportărilor şi condamnării muncitorilor în timpul revoltei anticomuniste de la Braşov din noiembrie 1987, a mai anunţat ieri preşedintele Asociaţiei „15 Noiembrie 1987“ Braşov, Florin Postolachi.

Fără trimişi de seamă de la Preşedinţie sau Guvern, fără politicieni care să-şi facă propagandă electorală, dar alături de invitaţi care îi preţuiesc sincer şi sînt mereu aproape de braşovenii care au avut curajul să strige primii în România „Jos Ceauşescu“, Asociaţia „15 Noiembrie 1987“ a judecat ieri crimele comunismului. Cu o zi înainte de a se împlini 19 ani de la ziua revoltei din 15 noiembrie 1987. O judecată morală, fără sentinţa oficială pe care au aşteptat-o în zadar victimele comunismului. Ieri la conferinţa „Crimele comunismului“, organizată la aniversarea revoltei muncitorilor braşoveni din 1987, au fost invitaţi nu numai membrii asociaţiei, ci şi mulţi dintre cei care au trăit pe pielea lor represiunile şi teroarea regimului comunist. Ei au vorbit despre curajul celor care au participat la revolta de acum 19 ani, de la Braşov, dar şi despre rezistenţa grupurilor de luptători anticomunişti din munţi, în anii 50, de revolta minerilor din 1977 şi, inevitabil, despre Revoluţia din 1989.

Comunismul trebuie condamnat

Conferinţa de ieri este de fapt una din multele întîlniri publice organizate de Asociaţia „15 Noiembrie 1987“. Şi care au condamnat, prin toate mijloacele şi sub toate formele, comunismul. Tocmai de aceea, luptătorii anticomunişti au făcut, încă de la început un apel către preşedintele Traian Băsescu, după ce preşedintele a anunţat că va condamna oficial comunismul în data de 18 decembrie. „Dorim ca preşedintele Băsescu să condamne comunismul în totalitatea sa, nu diferenţiat! Noi ştim foarte bine ce a înseamnat comunismul. Mă gîndesc că dacă ne grăbim şi trimitem mesajul nostru pînă în decembrie, îl vom constrînge pe preşedintele Băsescu să nu facă deosebirea între cei care ne-au chinuit şi cei care i-au condus pe călăi“, a spus Vasile Paraschiv, reprezentantul luptătorilor anticomunişti din Ploieşti. Un apel legitim, susţinut de mărturiile foştilor deţinuţi din temniţele comuniste.

„Vom da statul în judecată“

Tot ieri, a fost prezentat şi adoptat proiectul rezoluţiei conferinţei „Crimele comunismului“, prin care cei prezenţi au propus ca personalităţile şi organizaţiile reprezentative ale societăţii civile să adere la Centrul Rezistenţei Anticomuniste, centru constituit în luna mai a acestui an la Braşov. Un punct important al rezoluţiei este „condamnarea acţiunilor reprezentanţilor statului român care atîţia ani au ignorat sau chiar i-au tratat ostil pe foştii luptători cu arma din munţi“. Mai mult chiar, foştii luptători au de gînd să acţioneze în judecată statul român şi să ceară daune, fiind nemulţumiţi că nici măcar meritele ca veterani de război nu le-au fost recunoscute pănă acum. Prin rezoluţia de ieri, luptătorii anticomunişti cer repunerea în drepturi a scriitorului Paul Goma. „Redarea cetăţeniei române, care i-a fost retrasă de comunişti, lui şi familiei sale, trebuie făcută de urgenţă. Nu putem intra în Uniunea Europeană fără a stabili drepturile fireşti ale românilor care au avut de suferit din cauza comunismului“.

Mărturiile durerii

„Sînt singurul supravieţuitor din Braşov, dintre cei care au trecut prin închisorile de la Piteşti şi Gherla. Am amintiri negre. Lanţuri, bătăi, foamete. Visam în fiecare seară să ajungem la ziua de mîine. Credinţa în Dumnezeu şi lupta pentru neam ne-au împins înainte“. Aşa îşi începe mărturia Nicolae Purcărea, fost deţinut politic. Deşi temniţele comuniste i-au adus chinuri greu de imaginat, omul a supravieţuit şi poate povesti cu amănunte momentele pe care nu are cum să le uite vreodată. Îşi aminteşte foarte bine şi cum, în anii ’50, au apărut primele nuclee anticomuniste în zona Braşovului, cum au apărut grupurile de luptători din Ciucaş şi din Postăvaru, cum ardeau făcliile pe munţi „ca de Sfîntu Gheorghe, ca semn că fraţii ascunşi acolo, veghează şi luptă pentru ţară“. Ştie, din statistici, că au existat peste 1.200 de astfel de grupuri de rezistenţă în toată ţara şi mai bine de trei milioane de luptători au fost închişi în acei ani. Şi socoteşte, din propriile experienţe, că în jur de trei mii de luptători au murit „în locuri neştiute, pe dealuri şi în munţi“. De aceea, oriunde păşeşte, o face cu grijă şi cu mare respect, „pentru că acolo odihnesc osemintele eroilor uitaţi“.

Tinerii nu cunosc adevărul

Adevăraţii luptătorii anticomunişti spun că nu-i urăsc pe cei care le-au fost călăi. Nu uită şi nu trec cu vederea. Dar, dintr-o nobleţe dată de credinţă şi bun-simţ, nu urăsc. Şi încearcă să înţeleagă motivele fiecăruia. „Nu vreau să văd pe nimeni pedepsit sau suferind. Vreau doar să-l văd pe măcar pe unul dintre cei care m-au turnat, că vine să îmi recunoască, să îmi întindă mîna şi să îşi ceară iertare“, spune Octav Bjoza, preşedintele Asociaţiei Foştilor Deţinuţi Politici din Braşov. Îl roade însă gîndul că la noi „unii călăi au neruşinarea să vorbească despre anticomunism de la tribunele parlamentare sau universitare. Iar noi îi tolerăm“. Pe alţii îi amărăşte gîndul că tinerii nu cunosc adevărul despre comunism. „Istoria adevărată trebuie reactivată, spusă din nou. Mi-aş dori să trezim în sufletele tinerilor dorinţa de a afla prin ce chinuri au trecut bunicii lor. De aceea cred că este necesar ca în şcoli, elevii să înveţe mai întîi despre «holocaustul» nostru. Să ştie că au existat Aiudul, Gherla, Piteştiul şi Canalul“, spune şi Nicolae Purcărea. În mică parte, această dorinţă a fost împlinită ieri, întrucît în sala s-au aflat cîţiva elevi. Ei au venit şi anul trecut la manifestările organizate de Asociaţia „15 Noiembrie 1987“, la invitaţia profesorului lor Stefan Aranyosi. Iar anul acesta, au venit din proprie iniţiativă, pentru că au vrut să audă mărturiile celor care au trecut prin temniţele comuniste.

Diplome de onoare

* Preşedintele Asociaţiei „15 Noiembrie 1987“, Florin Postolachi, a acordat ieri diplome de onoare cîtorva oameni care de-a lungul timpului au fost alături de foştii deţinuţi politici şi au ajutat la aflarea adevărului despre comunism. Printre ei, Gavrilă Rusu, „luptător cu arma în mînă, condamnat la moarte, dar care şi-a găsit locul printre noi“, şi jurnaliştii Victor Roncea şi Lucia Hossu-Longin. Ei au fost numiţi ieri membri de onoare ai Asociaţiei „15 Noiembrie 1987“. „Este o diplomă preţioasă pentru mine. Nici nu mă pot bucura în totalitate pentru că mă gîndesc la oamenii care au murit. Cel puţin de Gheorghe Duduc mă legau amintiri foarte frumoase. Sînt sigură că luptătorii anticomunişti pe care îi celebrăm azi au rămas aşa cum îi ştim, nu s-au îmbogăţit peste noapte, nu şi-au deschis conturi în bancă, ci au rămas fideli principiilor lor morale. Au o discreţie care îi înnobilează“, a spus Lucia Hossu Longin.

„Datoria Instituţiei Prefectului este să sprijine astfel de activităţi, pentru că nu avem voie să uităm. Trebuie să mulţumesc Asociaţiei «15 Noiembrie 1987» pentru că a plasat Braşovul pe harta Europei. Lupta anticomunistă a fost marcată de mişcări ample, iar Braşovul a fost alături de Budapesta şi Varşovia pe harta Solidarităţii. Sîntem la 47 de zile de o zi pe care o aşteptăm, cea a intrării în Europa. Dar Asociaţia «15 Noiembrie 1987» ne-a dus deja acolo.“
Prefectul Aurelian Danu

Distribuie pe Facebook acest articol
pentru a putea fi citit ďż˝i de prietenii tďż˝i!

Comentarii: