„Taxa pe scaun“

×

ďż˝
n
c
h
i
d
e

g
a
l
e
r
i
a

f
o
t
o

Dimensiune font:

Autor: » Andrei PAUL, 14.11.2006

* Proprietarii de restaurante şi baruri vor avea de anul viitor de plătit o nouă taxă, asemănătoare „taxei pe scaun“ inventată de fostul ministru CDR al finanţelor, Decebal Traian Remeş * Primăria Braşov intenţionează să aplice maximul prevăzut de Codul fiscal pentru această nouă taxă, adică 3.000 RON

Proprietarii de restaurante şi baruri vor avea de anul viitor de plătit o nouă taxă, asemănătoare „taxei pe scaun“ introdusă de ministrul finanţelor din mandatul CDR, Decebal Traian Remeş. Spre deosebire însă de acea taxă, care ţinea totuşi cont de numărul de scaune dintr-un local, cea de acum se plăteşte în mod egal, indiferent de cîte locuri are localul respectiv. Banii intră în bugetul local, iar la Braşov, cuantumul taxei - ţinînd cont de necesarul de fonduri la bugetul local - va fi probabil maximul prevăzut de lege, adică 3.000 lei noi.

Birul pe restaurant şi baruri

Noua taxă a fost introdusă de Legea 343/2006 privind modificarea Codului fiscal. Legea introduce două noi alineate la articolul 268 al Codului fiscal, care reglementează plata taxei şi modul de acordare a autorizaţiei privind desfăşurarea de activităţi de alimentaţie publică. Potrivit legii, comercianţii a căror activitate se desfăşoară, conform codificării CAEN, în clasele 5530 - restaurante şi 5540 - baruri „datorează bugetului local al comunei, oraşului sau municipiului, după caz, în a cărui rază administrativ teritorială se află amplasată unitatea sau standul de comercializare, o taxă pentru eliberarea/avizarea anuală a autorizaţiei privind desfăşurarea activităţii de alimentaţie publică, stabilită de către consiliile locale, în sumă de pînă la 3.000 lei“. Şi pentru că bugetul local are nevoie de bani, iar una dintre principalele sale surse, taxa de timbru, a fost abrogată, în proiectul de hotărîre privind taxele şi impozitele pe anul 2007, cuantumul taxei pentru eliberarea/avizarea anuală a autorizaţiei privind desfăşurarea activităţii de alimentaţie publică a fost fixat la valoarea maximă prevăzută de lege, adică 3.000 lei. Legea a schimbat şi modul de acordare a autorizaţiei privind desfăşurarea de activităţi de alimentaţie publică. Astfel, potrivit noii legi, autorizaţia nu se mai emite de Administraţia Financiară, ci de către primarul în a cărei rază de competenţă se află unitatea sau standul de comercializare.

Taxa se va regăsi în preţuri

Agenţii economici din Braşov au evitat să-şi exprime o opinie în legătură cu plata noii taxe, pînă ce nu va apărea şi hotărîrea de consiliu local care să o reglementeze. Ei consideră totuşi că fiscalitatea românească este oricum excesivă, iar noua taxă, dacă va fi aprobată, va creşte şi mai mult preţul practicat în localurile care trebuie să o plătească. „La modul general, consider că fiscalitatea apasă prea mult asupra «tocăniţei» din farfuriile restaurantelor. Toate aceste taxe apar ca şi cheltuieli suplimentare care cresc costurile preparatelor sau produselor comercializate. Şi aşa, avem de plătit anual 86 de taxe şi impozite directe şi indirecte. Ni se pare foarte mult. În legătură cu noua taxă însă, nu putem face o apreciere, pînă nu vedem exact despre ce este vorba“, a declarat Gabriel Florescu, director de prestaţii hoteliere în cadrul societăţii Aro Palace. Pe de altă parte directorul Direcţiei Fiscale a Primăriei, Marian Voinescu, spune că taxa este deductibilă din impozitul pe profit, astfel încît din cele 30 milioane lei vechi, agenţii economici vor pierde, de fapt, doar aproximativ 25 de milioane lei vechi.

Banii ar trebui folosiţi pentru prestatorii de servicii turistice

Gabriel Florescu a mai apreciat însă că ar trebui discutată şi destinaţia banilor percepuţi din noua taxă. „Dacă banii sînt utilizaţi de municipalitate în beneficiul comunităţii de afaceri din industria braşoveană a ospitalităţii, începînd de la signalistica turistică, de exemplu, în montarea indicatoarelor pentru semnalizarea accesului spre restaurantul Cetate, poate că plata acestei taxe ar fi mai uşor de acceptat. Noi avem responsabilitatea de a atrage atenţia autorităţilor locale asupra necesităţii unei politici mai coerente de promovare turistică a Braşovului. Se utilizează veniturile bugetului local provenite din taxa hotelieră de 3% pentru proiecte care să susţină dezvoltarea infrastructurii necesare turismului? Ce s-a concretizat din strategia locală de dezvoltare durabilă în domeniul turismului elaborată în colaborare cu U.S.A.I.D.? Acestea sînt întrebări care trebuie să se afle pe lista de priorităţi a municipalităţii“, crede directorul din cadrul societăţii Aro Palace.

Lipsesc normele metodologice

Deocamdată, pentru că normele metodologice de aplicare a legii nu au apărut încă, nu se ştie dacă unităţile mai mari care desfăşoară activităţi de alimentaţie publică şi care au, de exemplu, în aceeaşi incintă şi un bar, şi un restaurant, vor fi nevoite să plătească taxa pentru fiecare dintre acestea sau doar o singură dată.

Una caldă, una rece

Pe lîngă o mulţime de măriri de taxe şi impozite, noul cod fiscal introduce şi o reducere. „Taxa anuală aplicată persoanelor fizice pentru obţinerea şi vizarea anuală a autorizaţiei de desfăşurare a activităţilor economice a fost redusă la 50%, cu excepţia primului an de obţinere a autorizaţiei“, a explicat directorul Direcţiei Fiscale, Marian Voinescu. Pentru anul 2006, taxa de obţinere a autorizaţiei şi taxa anuală de viză au fost de 57 RON. De la anul, taxa va fi 68 RON, dar viza se va plăti la jumătate din valoarea taxei, adică 34 RON. În anul 2006, bugetul local a încasat pînă la acest moment 4,7 milioane RON din această taxă.

Distribuie pe Facebook acest articol
pentru a putea fi citit ďż˝i de prietenii tďż˝i!

Comentarii: