Recrutaţi la 12 ani

×

ďż˝
n
c
h
i
d
e

g
a
l
e
r
i
a

f
o
t
o

Dimensiune font:

Autor: ME, 19.07.2006

* Securitatea a racolat copii şi i-a transformat în informatori, obligîndu-i să semneze angajamente şi să-şi spioneze familiile, colegii şi profesorii * În cadrul reţelei „Învăţămînt“, răspîndită în toate judeţele, Securitatea recruta chiar şi elevi începînd cu vîrsta de 12 ani

Securitatea a racolat mii de copii pe care i-a transformat în informatori, după ce i-a pus să semneze angajamente cerîndu-le să-şi spioneze familiile, colegii şi profesorii. Purtătorul de cuvînt al Colegiului Naţional de Studiere a Arhivelor Securităţii a explicat ieri cum funcţiona acest sistem diabolic. Un sistem despre a cărui existenţă oficialii CSAT au vorbit însă numai după ce informaţiile au apărut întîi în presă. „Aici e o nemernicie şi lumea trebuie să afle cum dintr-un elev, la 15 ani, Securitatea a făcut o victimă. De aceea pun la dispoziţia presei o astfel de fişă, pe răspunderea mea“, a precizat ieri Cazimir Ionescu. Colegiul CNSAS s-a autosesizat în legătură cu ofiţerii de securitate care s-au ocupat de racolarea minorilor.

Victime fără scăpare

Purtătorul de cuvînt al CNSAS, Cazimir Ionescu, a arătat ieri un model de declaraţie prin care un copil de 12 ani „se angaja“ că colaboreze cu Securitatea. Ofiţerii poliţiei politice ajunseseră să aibă normă în recrutarea de informatori în şcoli şi licee. Copiii trebuiau să îşi denunţe colegii, părinţii, profesorii şi prietenii. Cazimir Ionescu a anunţat că CNSAS a descoperit că existau reţele întregi, pe judeţe, de copii racolaţi de fosta Securitate. Şi a precizat că aceşti copii constituiau, la vremea respectivă, o categorie specială de reţea informativă. Securiştii alegeau copii căminişti, de „origine sănătoasă“, eventual cu note bune, de la care puteau obţine mai multe informaţii. Erau preferaţi cei cu firi deschise care intrau în contact cu un număr mare de elevi şi profesori. Erau copii recrutaţi din familii modeste, ai căror părinţi nu aveau studii peste nivelul post-liceal. Cazimir Ionescu spune că, de regulă, atunci cînd copiii terminau liceul, Securitatea întrerupea contactul cu ei, deoarece nu mai prezentau interes operativ.

Informator la 15 ani

Cazimir Ionescu a dat ieri ca exemplu un elev din Bacău, cu nume de cod Răducu, ce a devenit informator al Securităţii la 15 ani. Fişa de colaborator conţinea o scurtă descriere a capacităţilor sale psihico-fizice, precum şi o descriere a familiei acestuia. Elevul era caracterizat ca avînd o bună pregătire şcolară şi o fire disciplinată şi sportivă. Minorii, printre ei chiar şi un puşti de 9 ani, erau racolaţi pentru a oferi informaţii despre profesori, dar şi despre părinţii colegilor de clasă. În cazul studenţilor, preferaţi erau cei care locuiau în cămin şi care intrau în contact cu mai multe persoane. La racolare, copiii se angajau să sprijine în mod secret şi sincer organele de securitate. Colegiul s-a autosesizat în legătură cu ofiţerii de securitate care s-au ocupat de racolarea minorilor şi a făcut publice fişele anonime de racolare.

Reţeaua „Învăţămînt“

Cazimir Ionescu a mai explicat ieri că Securitatea recruta elevi ca informatori, începînd cu vîrsta de 12 ani, în cadrul reţelei „Învăţămînt“, răspîndită în toate judeţele. „Existau reţele întregi, pe judeţe, de copii racolaţi de la 12-14 ani, pînă la 19 ani. Respectivii elevi erau recrutaţi în cadrul reţelei «Învăţămînt», construită numai din copii, ca lucrători de reţea informativă“. Securiştii erau interesaţi de bancurile care circulau la adresa conducerii de partid şi de stat, de relaţiile elevilor cu străinii, de informaţii privind familiile care ascultau posturile de radio din străinătate. Fişa de colaborator a unui elev cuprindea datele de identificare ale informatorului, îi descria personalitatea şi abilităţile psiho-fizice, abilităţile de informare, prezenta mediul în care putea fi folosit, datele principale ale părinţilor, precum şi scurte caracterizări anuale, alături de recomandări referitoare la utilizarea sa ca informator de la an la an.

Angajamentul cu diavolul

• „Mă angajez să sprijin în mod secret, organizat, activ şi sincer organele de securitate în activitatea pe care o desfăşoară pentru prevenirea, descoperirea şi lichidarea infracţiunilor îndreptate împotriva securităţii statului, pentru combaterea oricăror manifestări care afectează interesele orînduirii noastre socialiste.“

„Aici e o nemernicie şi lumea trebuie să afle cum dintr-un elev, la 15 ani, Securitatea a făcut o victimă. De aceea pun la dispoziţia presei o astfel de fişă, pe răspunderea mea.“
Cazimir Ionescu, purtătorul de cuvînt al Colegiului Naţional de Studiere a Arhivelor Securităţii

Angajamente false, pentru normă

• Ziarul „Gardianul“ relatează în numărul de ieri cazul unei sibience, care a aflat după 91 că avea dosar de colaborator al Securităţii din vremea cînd era elevă şi figura racolată de ofiţerul de securitate Emilia Balici. În 1991, cînd şi-a văzut dosarul, sibianca a recunoscut în notele informative „semnate“ scrisul colegei ei de banca, Nadine. Nadine era chiar fiica ofiţerului de securitate Emilia Balici. Procuratura Militară a făcut în 91 o anchetă în urma plîngerii formulate de sibiancă. Cu acea ocazie, ofiţerul de securitate Balici ar fi recunoscut că e vinovată de fals şi uz de fals. Cu toate acestea, femeia nu a păţit nimic, ba chiar a ajuns, în acei ani, adjunct al SRI. Se pare că ea a justificat că avea nevoie de mai multe recrutări pentru a-şi face norma.

Mai e nevoie de o clasificare

• Cazimir Ionescu a declarat ieri că în Legea accesului la propriul dosar şi a deconspirării Securităţii ca poliţie politică trebuie introdusă şi categoria informatorilor cu angajament dar care nu au făcut poliţie politică. El a precizat că instituţia pe care o reprezintă va propune Parlamentului să introducă în lege o a treia categorie de informatori, pe lîngă cele două menţionate deja legal. În acest moment există categoriile informatori fără angajament la Securitate, neretribuiţi şi care nu au făcut poliţie politică, alături de informatorii care au fost colaboratori activi şi au făcut poliţie politică. „Acum este nevoie de a treia categorie, care include informatorii cu angajament la Securitate, unii chiar au primit cadouri, dar care nu au făcut poliţie politică“. Astfel, potrivit acestei posibile modificări, angajamentul semnat de un informator cu Securitatea nu va mai reprezenta un act necesar pentru verdictul de poliţie politică, dat de Colegiul CNSAS.

Verdicte cîntărite

• Cazimir Ionescu a mai spus că membrii Colegiului au decis să nu mai dea verdicte referitoare la poliţia politică imediat după şedinţele în care se aduc ultimele probe în acest sens sau este audiată persoana în cauză. Ionescu a susţinut că, imediat după aceste şedinţe ale Colegiului, apar „discuţii foarte aprinse“, iar „orgoliul punctului de vedere personal riscă să aducă prejudicii deciziei luate în linişte“.

Distribuie pe Facebook acest articol
pentru a putea fi citit ďż˝i de prietenii tďż˝i!

Comentarii: