Braşovul înghesuit

×

ďż˝
n
c
h
i
d
e

g
a
l
e
r
i
a

f
o
t
o

Dimensiune font:

Autor: » Simona POPICA » Mihaela CHICOMBAN, 26.01.2006

Pete cenuşii între păduri

* Astra V este cel mai aglomerat cartier din ţară * Deşi înconjurat de munţi şi păduri, Braşovul suferă din cauza lipsei spaţiilor verzi

Deşi se află în inima munţilor şi este înconjurat de păduri, Braşovul suferă din cauza lipsei spaţiilor verzi. Ba mai mult, se numără printre cele mai înghesuite oraşe din ţară. Asta pentru că, în ultima perioadă, în cele mai multe proiecte şi planuri urbanistice spaţiile verzi au fost înlocuite cu clădiri. Arhitecţii au păreri contrare în legătură cu rolul pe care îl are Tîmpa în ozonarea oraşului. Toată lumea este însă de acord că singurele spaţii verzi importante din oraş sînt cele două parcuri, „Tractorul“ şi „Nicolae Titulescu“. Acestea sînt, de altfel, unicele pete de verdeaţă care se pot observa şi din satelit. Norma europeană este de 160 metri pătraţi de „teren verde“ pe locuitor. La Braşov însă indicele este de aproape zece ori mai mic.

Construcţii multe pe suprafaţă mică

Braşovul are în vecinătate două insule de verdeaţă: Tîmpa şi Dealul Melcilor. „Cadrul natural deosebit are avantaje, pentru că reprezintă un ecran frumos pentru oraş şi o zonă de verdeaţă extrem de necesară. Dezavantajul este însă că mărginesc dezvoltarea oraşului spre sud-est. Prin amplasarea platformelor industriale, a fost limitată dezvoltarea şi pe celelalte puncte cardinale. În interiorul acestei enclave, s-a construit masiv, ajungîndu-se ca, în prezent, Braşovul să stea foarte prost la capitolul spaţii verzi“, spune arhitectul-şef al judeţului, Mihai Sîrbu. Spaţii verzi sînt parcurile cu vegetaţie decorativă, cu alei pietonale şi locuri de joacă pentru copii. Pe lîngă rolul de plămîni ai oraşului, acestea sînt şi zonele unde orăşenii se pot relaxa, fără a fi stînjeniţi de traficul auto.

Zona veche stă mai bine la vegetaţie

Zona care stă cel mai bine la capitolul spaţii verzi este, paradoxal, centrul vechi al oraşului. „Deşi zona veche, adică vechea Cetate, are un indice de ocupare mare, adică procentul de ocupare a terenului este de aproximativ 84%, versanţii cu verdeaţă din jur compensează lipsa zonelor verzi din interior“, explică Mihai Sîrbu. În restul oraşului, însă, zonele verzi nu s-au numărat printre planurile urbaniştilor de dinainte de 1989. „Din păcate, nici în prezent nu există o preocupare deosebită pentru realizarea de zone verzi. Speranţa este însă că, o dată cu actualizarea Planului urbanistic general al municipiului Braşov, să se intervină şi să se definească aceste spaţii măcar în cartierele nou propuse“, mai spune Sîrbu. PUG-ul va fi finalizat, într-o formă brută, pînă în iunie, urmînd a fi definitivat pînă la sfîrşitul anului.

Clădiri înghesuite

Problema cartierelor mai noi, construite în perioada 1960-1985, cu „îndesirile“ succesive pe care le-au suferit, este că au dus la restrîngerea spaţiului ce revine fiecărui locuitor. Practic, spaţiile verzi de acum sînt doar protecţii în zona unor funcţiuni. Iar puţinele fîşii de verdeaţă care mai existau au fost ocupate cu construcţii. „Dacă norma europeană este de 160 metri pătraţi de teren pe locuitor, la Braşov acest indice este de circa 16 metri pătraţi de teren pe locuitor. Iar această suprafaţă include aleile, platformele gospodăreşti, locurile de joacă, zonele verzi şi parcările. Rezultă clar că, la densitatea de construcţii la care s-a ajuns, nu se poate face nimic pentru a se îmbunătăţi situaţia zonelor verzi. Ideal ar fi ca măcar să nu se înrăutăţească“, este de părere Mihai Sîrbu. Cele mai mari probleme din acest punct de vedere sînt în cartierul Astra V, pe suprafaţa delimitată de Calea Bucureşti - Strada Carpaţilor şi Strada Zorilor. Acesta ar putea fi considerat cel mai aglomerat cartier din ţară.

Măsuri cu urmări nedorite

Tocmai pentru că situaţia este sensibilă, măsurile pe care le iau urbaniştii braşoveni trebuie gîndite cu atenţie. „Orice intervenţie trebuie făcută cu maximă atenţie, pentru că poate fi ireversibilă. Se taie foarte mulţi arbori, pentru necesitatea fluidizării circulaţiei, pentru lărgirea acceselor, însă trebuie realizat un echilibru prin replantări sau realizarea de zone înierbate. Pentru că şi parcul auto a crescut foarte mult în ultima vreme“, crede arhitectul-şef al judeţului. Amplasarea de construcţii pe zonele verzi rezolvă o problemă stringentă, dar se pot ivi altele. Spre exemplu, în urmă cu cîţiva ani, într-un cartier bucureştean, locuitorii unor blocuri de 10 etaje au decis să transforme o alveolă dintre clădiri în parcare. În anul următor, asfaltul a fost spart şi înlocuit cu spaţiu verde, din cauza căldurii insuportabile emanate şi pe timpul nopţii. Vara trecută, în Braşov, muncitorii care amenajau strada Nicolae Iorga au betonat rădăcinile castanilor de pe trotuare. După cîteva zile, pentru că frunzele copacilor începuseră să se îngălbenească, betonul a fost spart, pentru ca apa de ploaie să ajungă la rădăcini.

„Normal ar fi ca ori de cîte ori o construcţie nouă distruge o zonă cu verdeaţă, alta să fie creată imediat. În Franţa se demolează blocuri pentru a se amenaja spaţii verzi. Noi n-am ajuns încă acolo, dar poate vom ajunge...“
Mihai Sîrbu, arhitectul-şef al judeţului

Warthe II va avea şi zone verzi

• O porţiune de vegetaţie care va fi în curînd acoperită cu construcţii este zona Warthe II. Aici, noul Plan urbanistic zonal aprobat de consilierii locali prevede împărţirea în loturi a unei porţiuni mari de teren şi vinderea lui pentru construirea de case. Acest lucru nu va afecta prea mult însă situaţia zonelor verzi. Pe de o parte, terenul în pantă accentuată nu va permite o ocupare foarte mare a zonei, urmînd să fie ridicate construcţii doar în perimetrele cu accese. Pe de altă parte, cei care îşi vor construi aici case vor dori să-şi fixeze terenul în pantă cu copaci, care vor pune în valoare şi vor înfrumuseţa clădirile.

Tîmpa nu este suficientă

• Practic, în tot Braşovul, există două suprafeţe de verdeaţă: parcul Tractorul şi Parcul Nicolae Titulescu. „Este iluzoriu faptul că verdeaţa de pe versanţi, cum ar fi cazul Tîmpei, poate asigura purificarea aerului în cartiere precum Tractorul. Nu întîmplător, în ciuda amplasamentului privilegiat din punctul de vedere al cadrului natural, Braşovul se numără printre cele mai poluate oraşe din ţară“, este de părere arhitectul-şef al judeţului, Mihai Sîrbu. Arhitectul-şef al municipiului Braşov, Vasilica Nicula, este însă de altă părere. „În acest moment, fiecărui cetăţean îi revin aproximativ 14 metri pătraţi de spaţiu verde, ceea ce înseamnă cam de 10 ori mai mult decît este în Iaşi, pentru că pe noi ne salvează Tîmpa. Iar faptul că s-au scos societăţile industriale din centrul oraşului spre periferie este pozitiv. Pe locul lor se vor construi blocuri sau spaţii comerciale, însă ele vor fi prevăzute şi cu spaţii verzi, care acum nu există“, spune Vasilica Nicula. Sîrbu le propune edililor să aibă în vedere amenajarea unor „perdele“ de verdeaţă atît în interiorul cartierelor, cît şi la stradă, pentru a contracara poluarea generată de autovehicule.

Braşovul, „poligon de încercare“ în urbanism

• Mihai Sîrbu menţionează că, pînă în 1989, Braşovul a fost un adevărat poligon de încercare pentru toate legile urbanismului. Aici s-au aplicat în premieră pe ţară îndesirile. „Foştii activişti de partid îşi făceau un titlu de glorie din a pune în practică cu promptitudine indicaţiile partidului şi în acest domeniu. Din păcate, fiecare îndesire a diminuat din norma vitală de 160 mp pe locuitor“, susţine arhitectul judeţului.

Distribuie pe Facebook acest articol
pentru a putea fi citit ďż˝i de prietenii tďż˝i!

Comentarii: