Passiflora este o plantă care iubește mult lumina și căldura soarelui. Mai mult decît orice altă plantă, passiflora a fost asociată de credincioși cu patimile lui Hristos. Cele cinci petale ale florii și cele cinci sepale, asemănătoare ca formă și culoare, care le înconjoară, îi reprezintă pe cei 10 apostoli fideli care au rămas alături de Hristos în timpul suferințelor sale. Filamentele asemănătoare unor fire de păr, dispuse radial și aflate deasupra petalelor, sînt asemănate cu cununa de spini așezată în batjocură pe capul Mîntuitorului. Cele cinci stamine (organele bărbătești care produc polenul) reprezintă cele cinci răni pe care se presupune că le-a avut Hristos. Cele trei stigmate asemănătoare unor cuie reprezintă cuiele care au fost folosite la execuție
Flori de o singură zi
Genul Passiflora cuprinde peste 400 de specii, majoritatea fiind cățărătoare. Aceste plante originare din zonele tropicale din America de Sud, Australia, Asia și Polinezia sînt apreciate pentru efectul lor deosebit de decorative. Florile sînt, în general, axilare și au culori ce variază de la alb la roșu, galben, albastru. Se știe despre această plantă iubitoare de căldură și de soare că își întinde lujerii, lungi și delicați, cu mult timp înainte de a-și deschide florile. Doar după 40 de zile mugurii înfloresc, oferind naturii flori de o desăvîrșită frumusețe, adevărate giuvaere. Flori de o singură zi. Frunzele pot fi întregi sau cu un număr variabil de lobi. Fructele sînt rotunde, verzi, galbene și oranj. La unele specii fructele sînt comestibile și au virtuți terapeutice, sedative, antitusive și calmante (se administrează în insomnii, tuse, astm, palpitații, angoase etc.). Aplicate pe răni, frunzele ajută la rapida lor vindecare. Sucul din frunze are, se pare, bune efecte în problemele oculare. Nu lipsit de interes este și faptul că poate trata infertilitatea masculină. Se face o infuzie de frunze și se consumă două, trei căni pe zi.
Înflorește vara și toamnă
Speciile genului Passiflora nu suportă gerul și de aceea la noi se cresc ca plante de apartament. Singura specie mai rezistentă la temperaturi scăzute este Passiflora caerulea care poate petrece iarna afară, dar în zonele unde gerurile nu sînt prea puternice. Passiflora înflorește vara și toamna. Suportă tăierile, astfel că primăvara se poate realiza prin tundere o corectare și ajustare a formei. În martie (o dată la 2 ani) planta se mută într-un vas mai mare, dar care nu trebuie să depășească 25 cm. Ca substrat se folosește un amestec de pămînt de frunze, mraniță și pămînt de grădină. Fiind o plantă cățărătoare tulpinile trebuie susținute prin stelaje de trestie sau lemn. Primăvara și vara plantele din genul Passiflora trebuie să li se asigure multă lumină dacă se poate chiar în plin soare și o temperatura cuprinsă între 15 - 27 grade C. Udați-o din abundență, de cîte ori e nevoie (chiar și zilnic) astfel încît pămîntul să fie în permanență reavăn, dar fără ca apa să băltească în taviță. Este recomandat să pulverizați planta cu apă. În această periodă nu uitați să fertilizați planta de 3-4 ori pe lună. Toamna și iarna temperatura poate să scadă pînă la 7 - 15 grade C, funcție de specie. Se reduc udările.
Cum se înmulțește Passiflora
Plantele din acest gen se pot înmulți prin butași lungi de 8 -10 cm, care se obțin vara din tulpinile semilemnoase, rupînd cele două frunze de la bază și tratînd locul tăierii cu substanțe rizogene. Butașii astfel pregătiți se plantează într-un amestec de nisip grosier și turbă în părți egale, îngropîndu-i pînă la nivelul frunzelor inferioare. Puneți vasele într-un sac transparent de polietilenă sau într-o răsadniță, ținîndu-le la umbră, în umezeală și la o temperatură de 18 - 21 grade C. Cînd prind rădăcini, așezați-le într-un loc mai luminos și udați-le moderat pînă în septembrie, adăugînd în apă la fiecare două săptămîni un îngrășămînt lichid. Iarna nu le mai administrați îngrășămînt, udați moderat și mențineți o temperatură de 10 - 15 grade C. În februarie - martie, mutați fiecare plăntuță în cîte un vas de 10 cm. O altă metodă de înmulțire este marcotajul în perioada de vară sau prin semințe primăvara.
Legendele Passiflorei
1. Cîndva, demult, pe la începuturile lumii noi, primăvara a făcut să țîșnească din tenebre, direct spre lumină, toate plantele pămîntului. Și toate au înflorit și au înverzit ca prin minune...Doar o mică plantă nu a auzit chemarea primăverii și, atunci cînd a reușit să rupă tăria brazdei, primăvara era deja departe... Ascultă-mi Doamne rugămintea și fă în așa fel încît să înfloresc și eu!, îl imploră ea pe Stăpînul lumii. Și tu vei înflori!, i-a răspuns Tatăl Ceresc, impresionat de rugămintea plantei. Cînd va veni și rîndul meu?, întrebă cu teamă mica plantă fără nume. Într-o zi... veni răspunsul și ochiul lui Dumnezeu se acoperi cu un văl de tristețe. Multă vreme a trecut de atunci. În anul acela, ca de obicei, sosi și primăvara și sub atingerea ei, plantele de pe Golgota și-au deschis cu mîndrie florile. Toate, în afară de micuța plantă fără nume. Într-o zi, vîntul aduse cu el ecoul unei larme neobișnuite, rîsete batjocoritoare amestecate cu gemete și plînsete. Înconjurat de mulțimea zgomotoasă, un om urca dealul Golgotei, încovoiat sub greutatea crucii ce o purta pe umăr, cu fața desfigurată de durere și de sînge... Aș dori să plîng și eu cum plîng oamenii, șopti micuța plantă, suspinînd în fața acestei suferințe. Chiar în momenul acela Iisus, sub greutatea crucii purtate pe spate, trecea prin fața miloasei plante și o lacrimă amestecată cu sînge căzu de pe fața-I suferindă direct pe micuța plantă fără nume. În clipa următoare, minunea s-a produs: planta și-a deschis o neobișnuită floare, ce purta în corola sa obiectele suferinței lui Hristos: coroana, crucea, cuiele... Era Passiflora, floarea suferinței fizice, a chinului, floarea patimilor lui Hristos.
2. Se poate spune că povestea începe în 1609, în chilia răcoroasă a lui Jacomo Bosio...Cărturarul este întrerupt din studiul său de călugărul augustinian Emmanuel de Villegas, născut în Mexic. Tocmai ajuns în Roma, Villegas îi arată niște desene care reprezintă o floare de o frumusețe extraordinară, dar la fel de ciudată, astfel că lui Bosio nu-i vine să creadă că poate exista în realitate. Mai tîrziu, după ce primește mai multe desene și descrieri scrise de preoții din Noua Spanie (sudul Americii), precum și mărturii din partea altor călugări care au văzut-o, Bosio se hotărăște să prezinte întregii Europe passiflora - floarea pasiunii. Numele de floarea pasiunii - flos passionis, vine de la preoții spanioli sosiți în sudul Americii în secolul al XVII-lea, și se referă clar la patimile lui Hristos. Pornind de la această descriere făcută de preoții spanioli, passiflora a primit denumiri cu conotație religioasă care însă s-au modificat în timp: a fost cunoscută și ca espina de christo - coroana lui Christos în Spania sau Steaua Fecioarei Maria în Germania. Pentru Jacomo Bosio însă, floarea reprezenta mai mult misterul patimilor lui Hristos pentru că includea simboluri ale crucificării. Ca urmare, din interpretarea lui, passiflora primește și numele de la flor de las cinco llagas - floarea celor cinci răni. Autorii de mai tîrziu au îmbogățit legenda, spunînd că fructul passiflorei simbolizează Pămîntul, iar cîrceii aduc aminte de biciul cu care a fost lovit Hristos. Aceste interpretări nu sînt universale însă, ci țin mai mult de cultura fiecărei țări. În Japonia, de exemplu, passiflora este cunoscuta ca planta ceas.
Coroana lui Iisus
Euforbia este numele dat uneia dintre cele mai mari familii de plante din lume. Aceasta include în jur de 7.500 de specii cu caracteristici variate. La noi este crescută varietatea Euforbia Milii, ca plantă de apartament. Tulpinile scurte sînt acoperite cu frunze și spini, iar florile sînt mici, de culoare roșie sau roz. Legenda spune că din lăstarii spinoși ai acestei plante a fost făcută coroana care a însîngerat fruntea lui Iisus înainte de a fi răstignit.
Passiflora, planta care combate insomnia
Recent, pe piața farmaceutică a fost lansat un tratament împotriva tulburărilor somnului pe bază de Passiflora, plantă recunoscută pentru combaterea insomniei. Passiflora acționează asupra organismului ca sedativ în stările de agitație nervoasă, în insomnie și în tulburările gastrointestinale de natură nervoasă. Activitatea sedativă se datorează în special fitocomplexului flavonidic care acționează cu alte substanțe active din această plantă, explică dr. Cristina Bogdan, medic naturopat. Capsulele de Passiflora conțin pulbere obținută prin pulverizare la rece. Produsul nu conține amidon, coloranți, arome sau drojdie, susține producătorul. Acesta recomandă 1-2 capsule, de două ori pe zi, cu un pahar de apă, preferabil înaintea meselor. Costul unui tub de 45 de capsule este de 20,90 lei.
Distribuie pe Facebook acest articol pentru a putea fi citit ïżœi de prietenii tïżœi!