Porţile Braşovului

×

ďż˝
n
c
h
i
d
e

g
a
l
e
r
i
a

f
o
t
o

Dimensiune font:

Autor: PMB, 13.11.2004

Fiind unul din cele mai bine fortificate oraşe transilvănene, Braşovul a avut şi cele mai multe porţi, ale căror construcţii începeau o dată cu construirea şi refacerea treptată a cetăţii. Din numărul mare al acestora, pînă astăzi s-au mai păstrat doar două dintre porţi: Poarta Ecaterinei şi Poarta Mureşenilor (Poarta Schei).
Poarta Ecaterina
Ridicată la 1559, în partea de vest a cetăţii, pe locul unei vechi porţi din veacul al XIV-lea sau al XV-lea, distrusă de inundaţia din 24 august 1526, cît şi în urma năvălirilor turceşti. Prevăzută cu un turn pătrat încoronat de cele patru turnuleţe ca simbol al legii medievale „Jus Gladii“ (dreptul paloşului), cu guri de tragere, cu pod mobil pe lanţuri peste şanţul de apă, era una din cele mai bine fortificate porţi. Prin această poartă a trecut şi Mihai Viteazul în timpul celor trei popasuri braşovene. În decursul timpului a suferit numeroase avarii: incendiul din 1689, cutremurul din 1738. Fiind neîncăpătoare, în 1820 se deschide poarta din Tîrgul Cailor (str. Bariţiu) şi după opt ani (1828) Poarta Scheilor (a Mureşenilor), Poarta Ecaterina devenind magazie. Restaurată în 1971 se amenajează aici sediul Uniunii Arhitecţilor.
Poarta Scheilor (a Mureşenilor)
Ridicată între anii 1827 - 1828 cu rolul de a suplini accesul în Cetate în imediata vecinătate a Porţii Ecaterina. Construită în stil arhitectural clasic, poarta are trei deschideri - două laterale pentru accesul pietonal şi una centrală pentru accesul vehiculelor. Inscripţia în grafie latină (vizibilă şi astăzi) marchează momentul ridicării porţii cît şi faptul că această poartă a fost ridicată în urma vizitei împăratului Francisc I la Braşov în anul 1817.
Poarta Porţii
A fost construită ca fortificaţie la capătul actualei străzi Republicii (fostă strada Porţii) în a doua jumătate a secolului al XIV-lea. Incendiul din 1519 distruge o parte a clădirii, reconstruindu-se între anii 1522-1524 ca bastion sub formă de potcoavă, adăugîndu-se la 1537 un turn cu ceas. Pe această poartă aveau acces în mod special negustorii moldoveni, care de altfel erau cazaţi pe această stradă, în timp ce negustorii munteni se cazau pe strada Vămii. În 1613 poarta este refăcută şi după cîţiva ani - în 1650 se reconstruieşte şi tunul. Poarta este afectată de incendiile din 1689 şi 1718, iar în 1802 devine victimă a unui cutremur, motiv pentru care în 1857 poarta este demolată, nemaifiind practicabilă, pe locul ei construindu-se Vila Kertsch, Primăria oraşului şi Şcoala de meserii (azi, Regionala CFR). Cu ocazia pavării străzii Republicii în 1977 s-au marcat contururile fostei porţi.
Poarta Neagră
Era situată la capătul actualei străzi Nicolae Bălcescu, consemnată încă de la 1464 ca Strada Neagră, după apa înnegrită de deşeurile celor peste 40 de tăbăcării situate în această zonă. Poarta aşezată deasupra canalului încă neacoperit (abia la 1896 este acoperit) proteja bastionul breslei pielarilor. La 1785 poarta încă mai funcţiona ca a patra poartă de acces a oraşului. În 1873 este demolată o dată cu bastionul, favorizînd construirea cazarmei de alături (azi corpul „K“ al Universităţii Transilvania).
Poarta de pe Tîrgul Cailor (str. G. Bariţiu)
Ridicată în stil clasic în dreptul Bastionului Fierarilor, la 1819, cu banii negustorilor din Schei, de către meşterul constructor Joseph Jani, cu o trecere pentru pietoni şi alta pentru vehicule. În anul 1874 a fost demolată pentru că incomoda pătrunderea carelor cu coviltir ale negustorilor.
Poarta Mănăstirii
Situată la capul străzii Mureşenilor (în perioada medievală Strada Vămii). Fiecare numire îşi are explicaţia sa. Se ştie că în veacul al XIV-lea aici era o mănăstire dominicană, demolată pentru a se ridica biserica romano-catolică de azi. De asemenea, se ştie că pe locul unde azi îşi are sediu Aro Palace era vama Braşovului. Poarta era împrejmuită cu ziduri şi apărată de un „căpitan de poartă“ cu opt slujitori înarmaţi. În 1562 deţinea 33 de puşti, 10 puşti pragheze şi 7 tunuri mici, fiind prevăzută cu galerii pe mai multe nivele şi cu guri de tragere. Pe această poartă a intrat in Braşov Mihai Viteazul la 1 martie 1600. Cutremurul din 1738 a avariat-o, iar la 1835, devenind impracticabilă este demolată, pentru ca în 1838 să fie construită o altă poartă în stil clasic de către meşterul constructor Andreas Dieners (demolată la rîndul ei în 1891 pentru a favoriza introducerea tramvaiului).

Distribuie pe Facebook acest articol
pentru a putea fi citit ďż˝i de prietenii tďż˝i!

Comentarii: