Centrul de persoane fără adăpost

×

ďż˝
n
c
h
i
d
e

g
a
l
e
r
i
a

f
o
t
o

Dimensiune font:

Autor: ME, 13.11.2004

Persoana adultă fără adăpost (PAFA) este acea persoană care se află într-o situaţie de criză la nivel personal, psihic, relaţional, social, juridic, de sănătate, situaţie determinată de absenţa unui adăpost sau de imposibilitatea de a-şi permite unul. Persoana adultă fără adăpost prezintă deficienţe în mobilizarea resurselor proprii sau externe (pentru a obţine un act de identitate, un loc de muncă, pentru a se reintegra în familie), fiind exclusă de la serviciile publice medico-sociale. Persoanele din această categorie, vulnerabilă social, se găsesc într-una dintre situaţiile următoare: dorm seara pe stradă, în parc etc; se adăpostesc în gări, scări de bloc, clădiri aflate în construcţie, maşini abandonate, canale etc; locuiesc temporar la rude/prieteni etc.
Primul lucru care ar trebui spus pentru a le face o descriere generală este că aceste persoane se află într-o situaţie de excludere socială, ceea ce-i pune în imposibilitatea teoretică şi practică de a se reintegra socio-profesional. Această situaţie se traduce prin următoarele aspecte:
• o anumită vulnerabilitate psiho-socială. În plan psihic aceasta se concretizează prin sentimente de izolare şi rejecţie, lipsa încrederii în sine şi în ceilalţi, stima de sine scăzută, viziune pesimistă asupra viitorului, tonus emoţional scăzut, deresponsabilizare, lipsă motivaţiei de a schimba ceva în viaţa lor. Mulţi dezvoltă mecanisme de apărare cu tentă agresivă care fac dificile, uneori, intrarea în contact şi comunicarea cu ei. Din punct de vedere social, majoritatea nu au o identitate socială, în sensul că le lipsesc actele de identitate, o locuinţă, o calificare profesională sau un loc de muncă, un mediu relaţional (rude, prieteni) care să-i sprijine. Toate aceste aspecte constituie verigile unui lanţ vicios din care persoanele în cauză nu mai pot ieşi, iar fragilitatea lor psihică întreţine şi întăreşte pe zi ce trece condiţia lor de excluşi.
• atitudine ostilă a comunităţii faţă de ei. Neavînd condiţii pentru a-şi întreţine igiena corporală, avînd resurse financiare prea mici pentru a investi în haine, fiind nevoiţi să cerşească, să se hrănească din tomberoane, ei sînt, de multe ori, greu de suportat de către ceilalţi membri ai comunităţii şi, din această cauză, rejectaţi. Opinia publică, în general, consideră ca ei sînt vinovaţi pentru ceea ce li se întîmplă şi că aceasta se datorează consumului de alcool, faptului că nu vor să muncească sau că au fost alungaţi din familii pentru fapte reprobabile.
Din punctul de vedere al unui asistent social, persoana adultă fără adăpost este în primul rînd o persoană marginalizată, care are o imensă nevoie de a fi ascultat de către cineva şi de a fi ajutat să revină, sau să ajungă la o situaţie socială normală.
Majoritatea PAFA sînt bărbaţii (77,8%), motivele fiind diferite de la caz la caz. În primul rînd comparativ cu femeile PAFA aceştia sînt respinşi mai puternic din familii, rup mai uşor relaţiile familiale, prezintă (majoritatea) o dependenţă mai ridicată de alcool, au o agresivitate verbală şi fizică mai mare, sînt depresivi, demotivaţi şi dezinteresaţi de problemele pe care le au, capacitatea lor de adaptare la situaţii noi şi comunicarea sînt mai reduse. Femeile PAFA (22,1%) în cele mai multe cazuri sînt victime ale contextului, preferă mai puţin starea de nesiguranţă şi sînt mai adaptabile, comunicative, şi îşi exteriorizează sentimentele cu o uşurinţă mult mai mare, au acces mult mai dificil la piaţa locurilor de muncă, iar recuperarea cazurilor „extreme“ este mult mai dificilă. O altă caracteristică socială a PAFA este ca majoritatea nu au o identitate socială, în sensul că le lipsesc actele de identitate (46,3%), o calificare profesională (28,4%) sau un loc de muncă (75,8%). De asemenea le lipseşte un mediu relaţional (rude, prieteni) care să-i sprijine, majoritatea sînt necăsătoriţi, divorţaţi, văduvi (83,1%). Cauzele pentru care aceştia au ajuns în stradă sînt în mare parte sociale (74,4%) şi economice (21%). Putem face chiar şi o calificare a diferitelor categorii de PAFA: sînt cei proveniţi din rîndurile foştilor copii ai străzii şi cei proveniţi din instituţii specializate ale statului; cei proveniţi din destrămarea familiei, violenţa domestică şi certuri în familie; cei care din neştiinţă şi ignoranţă faţă de lege îşi pierd locuinţele prin înşelătorii, giranţi, vînzare de locuinţă şi evacuările care rezultă în urma acumulărilor unor sume importante de datorii la întreţinere.

Criterii de eligibilitate a beneficiarilor Centrului de la Braşov
Criterii de selecţie la primirea beneficiarilor în Adăpostul de noapte:
1. Beneficiarii sînt persoane adulte fără adăpost, indiferent de sex, cărora li s-a întocmit fişa de observaţie în cadrul centrului de zi şi au primit avizul medicului.

2. Prioritate au persoanele din municipiul Braşov aflate în următoarele situaţii:
* femei însărcinate;
* persoane vîrstnice;
* persoane suferind de boli cronice netransmisibile;
* persoane cu handicap fizic.

3. Nu pot beneficia de serviciile oferite de adăpost:
* persoanele aflate sub influenţa băuturilor alcoolice şi a drogurilor;
* persoanele cu boli contagioase;
* persoanele aflate în episod psihotic;
• cei cunoscuţi ca violenţi.

4. Este interzis accesul în adăpost cu arme, obiecte contondente, alcool, droguri sau alte obiecte care ar putea pune în pericol sănătatea sau viaţa personală şi a celor din jur. Obiectele personale vor fi predate, la intrare, gardianului. Acestea vor fi introduse într-un sac sigilat, urmînd a fi recuperate la părăsirea adăpostului.
Norme privind primirea solicitanţilor:
1. Persoanele rezidente în Braşov pot beneficia de cazare gratuită pe timp de noapte 7 nopţi consecutive/lună, iar cele din alte localităţi 3 nopţi consecutive/lună cu posibilitatea de prelungire în urma evaluării cazului şi în limita locurilor disponibile.
2. După expirarea celor 7 - 3 nopţi gratuite, beneficiarii care doresc să continue şederea în adăpost sînt obligaţi să achite o taxă de 15.000 lei pe noapte.
3. Taxa de cazare se plăteşte în avans pentru minim 3/7/30 nopţi, în funcţie de caz.
4. Asistaţii pot beneficia de serviciile adăpostului trei luni consecutiv de la prima solicitare cu posibilitatea de prelungire în funcţie de evaluarea fiecărui caz.
5. Echipa de lucru stabileşte condiţiile de acces în adăpost după cele trei luni. Se poate lua decizia majorării taxei cu maxim 100%.
6. Taxele se majorează în funcţie de inflaţie.
Drepturile beneficiarilor:
1. Asistenţă medicală primară gratuită
2. Obiecte de igienă şi uz personal;
3. Respectarea demnităţii;
4. Confidenţialitatea informaţiilor;
5. Sesizarea conducerii adăpostului pentru neregu-lile privind comportamentul personalului angajat;
Obligaţiile beneficiarilor:
1. Să nu introducă în adăpost arme, obiecte contondente.
2. Să nu consume în incinta adăpostului alcool sau droguri.
3. Să nu se afle sub influenţa alcoolului sau a drogurilor.
4. Să respecte orarul de funcţionare şi personalul angajat.
5. Să colaboreze cu personalul angajat şi să pună la dispoziţia acestuia toate informaţiile necesare şi actele disponibile.
6. Să nu aibă o atitudine recalcitrantă faţă de personal şi faţă de ceilalţi beneficiari.
7. Să efectueze în termen de 3 zile lucrătoare analizele medicale (MRF şi VDRL) şi să declare sincer bolile de care suferă.
8. Să contacteze (dacă este cazul) o secţie de poliţie în vederea identificării în termen de două zile lucrătoare.
9. Să nu distrugă şi să nu sustragă bunurile din inventarul adăpostului.
10. Să plătească contribuţia de 15.000 lei/noapte (în cazul pct. III .2).
11. Să fumeze doar în locul special amenajat.
12. Să păstreze ordinea şi curăţenia şi să participe la efectuarea curăţeniei conform planificării.
13. Să păstreze liniştea.

Distribuie pe Facebook acest articol
pentru a putea fi citit ďż˝i de prietenii tďż˝i!

Comentarii: