„Brănenii e peste tot!“

×

ďż˝
n
c
h
i
d
e

g
a
l
e
r
i
a

f
o
t
o

Dimensiune font:

Autor: Andrei PAUL, 15.08.2005

* Peste 150 de profesori universitari, academicieni, oameni de ştiinţă, inventatori, muzicieni, doctori, politicieni, oameni de afaceri, ba chiar şi un ambasador au venit sîmbătă la Hanul Bran, pentru a serba 10 ani de la înfiinţarea asociaţiei „Fiii şi prietenii Branului“

„«Maică, să ştii de la mine, brănenii au cîrcălit pămîntul, e peste tot!». Aşa mi-a spus odată mama, cînd vorbeam despre brăneni“, zice Emil Stoian, preşedintele Asociaţiei „Fiii şi prietenii Branului“. Şi se uită mîndru peste sala plină unde sîmbătă s-au adunat „fiii“ şi „prietenii“ Branului. În total, peste 150. Profesori universitari în ţară şi străinătate, academicieni, oameni de ştiinţă, inventatori, toţi încărcaţi de titluri şi medalii, muzicieni, doctori, politicieni, oameni de afaceri, ba chiar şi un ambasador. Toţi au venit sîmbătă la Hanul Bran, pentru a serba cei 10 ani de la înfiinţarea asociaţiei. O adunare de elită, cu siguranţă, dar asta numai pentru că „despre brăneni se poate spune orice, dar nu că sînt proşti sau leneşi“. Sau, cum spune Mircea Cojocea, unul dintre cei mai vîrstnici membri fondatori ai asociaţiei, „brăneanul este un om obişnuit, cu ambiţia de a fi în rînd cu oamenii, din punct de vedere spiritual şi material; român ca toţi românii, poate ceva mai patriot“. Gurile rele ar spune şi ceva mai zgîrcit, dar asta poate pentru că, în comparaţie cu alţii, brănenii nu au avut noroc decît de o natură frumoasă, dar puţin darnică în roade.
Inventatorul
Profesorul Victor Voicu (foto medalion) are 77 de ani. Este membru fondator al asociaţiei, iar despre el vorbesc cel mai bine invenţiile sale. Multe, şi toate premiate. Şi în ţară, şi pe meleaguri străine. Născut în Fundata, acum lucrează în Bucureşti, la un institut de cercetări ştiinţifice, al cărui laborator de ventilaţie industrială l-a înfiinţat în 1953. „Şi să ştiţi că încă mai sînt în activitate“, îmi atrage el atenţia. Şi nu orice fel de activitate, pentru că în acest an a obţinut încă trei medalii, două de aur şi una de argint, la saloanele internaţionale de inventică de la Bucureşti şi Moscova. Adăugate la încă nenumărate medalii de aur şi argint de la alte saloane internaţionale şi diplomei Parlamentului European, care i-a fost decernată anul trecut. Asociaţia „Fiii şi prietenii Branului“ a mai adăugat, sîmbătă, o diplomă la toate celelalte, declarîndu-l membru de onoare. „Este o recunoaştere a activităţii mele ştiinţifice şi mă bucur că m-au scos în evidenţă dintre atîtea personalităţi“, spune, simplu, inventatorul.
Brăneancă prin adopţie
Mezzosoprana Ruxandra Donose (foto medalion) s-a născut în Bucureşti. De 12 ani locuieşte la Viena, unde are contract cu Opera de Stat. A cîntat pe scenele de pe toate continentele - „mai puţin Africa, cred“, îmi spune - şi acum cinci ani a venit în vacanţă la Bran. Şi n-a mai vrut să plece.
S-a făcut brăneancă. Şi-a construit o casă de vacanţă, luînd ca model „Casa cu ocol“ de la Muzeul Satului din Bran. „Am fost în toate staţiunile turistice cunoscute în lume, dar Branul este unic în Europa. Iubesc Branul pentru natura lăsată aşa, în voia ei, nealterată, cu atmosfera lui profund românească, care ar trebui păstrată şi mai departe. Aş vrea ca toată lumea care construieşte în Bran să încerce să păstreze arhitectura zonei şi să lase mereu casele să «respire» pe păşunile largi, fără a încerca să-l transforme într-un alt oraş înghesuit, care să nu mai prezinte interes“.
Costumele bunicii
Tatiana Duşcă şi cele două prietene au venit îmbrăcate în costume tradiţionale. Cusute cu fir de aur, aşa cum doar prin lăzile prăfuite ale bunicilor mai găseşti. „Acesta este unul original, vechi de vreo sută cincizeci de ani. Îl am de la mama unei prietene. A fost costumul de mireasă al bunicii ei“, spune Tatiana. Pe vremuri, povesteşte ea, obiceiul era ca mireasa să-şi coasă singură cămaşa, s-o împodobească cum credea ea mai frumos, ca s-o poarte în ziua nunţii. Iar cel pe care-l poartă Tatiana este unul dintre puţinele păstrate. „Îmi pare rău că nu mai sînt femei care să lucreze astfel de costume. Coloritul nu este atît de violent, sînt zone cu roşu, albastru şi auriu, dacă este făcut pentru o festivitate anume, iar broderiile de pe el sînt atît de frumoase că nici nu am cuvinte“, îmi descrie Tatiana, acum medic în Moeciu, costumul pe care-l poartă.
Anneke Tryzelaar, prietena Tatianei şi fiică prin adopţie a Branului, vine din Boston. Este profesoară de matematică şi a ajuns la Bran acum şase ani, ca voluntar al Peace Corps. Ştie destul de bine româneşte, pentru că a petrecut doi ani aici, şi s-a îndrăgostit de „Ţara Branului“. Poartă şi ea un costum popular, „nu atît de vechi ca al Tatianei“ şi spune că au cucerit-o munţii Branului, ospitalitatea oamenilor şi... zacusca românească. Şi petrecerile, cu bucate tradiţionale, care ţin pînă tîrziu în noapte, aşa cum a fost şi cea de la Hanul Bran.

„Inima Reginei Maria“
• La început de septembrie, mai precis între 8 şi 11 septembrie, Branul va găzdui o nouă manifestare de suflet: „Inima Reginei Maria“, o sărbătoare dedicată „celei mai frumoase regine din lume“, cum o numea Grigore Gafencu pe regina României (foto stinga jos). Manifestarea va fi una în oglindă, la Balcic, în Bulgaria, şi la Bran, desfăşurată în preajma celor două sărbători ale Sfintei Marii şi dedicate Reginei Maria. Ce au în comun cele două localităţi, una situată în Carpaţii Meridionali, iar cealaltă pe litoralul bulgăresc al Mării Negre? O fărîmă de istorie românească. Balcicul adăposteşte castelul Reginei Maria, ridicat aici pentru că suverana, căreia România Mare îi datorează atît de mult, a simţit, din primul moment cînd a pus piciorul la Balcic, o sărăcăcioasă şi umilă localitate de pescari, că se află pe un tărîm de vise. Şi-a construit, în scurt timp, o reşedinţă, iar Balcicul a devenit un veritabil pol al artei şi literaturii româneşti. Regina a iubit atît de mult aceste locuri încît, prin testament, a cerut ca, după moartea sa, inima să-i fie adăpostită, pentru eternitate, în capela castelului. Aşa s-a şi întîmplat. Dar, o dată cu cedarea Cadrilaterului Bulgariei, în 1940, inima Reginei Maria a plecat spre România. În celălat castel drag sufletului său, la Bran, mai întîi într-o firidă, apoi, în capela „soră“ cu cea de la Balcic, construită special în acest scop de Prinţesa Ileana. „«Inima reginei Maria» va fi anul acesta mai mult o manifestare spirituală care să unească cele două castele atît de dragi reginei, însă în următorul an dorim să perpetuăm această manifestare şi s-o transformăm într-un festival adevărat, de interes turistic“, spune Corina Hinkov, iniţiatoarea acestei acţiuni culturale.
Zece ani cu „Fiii şi prietenii Branului“
• În cei zece ani de activitate, Asociaţia „Fiii şi prietenii Branului“ a participat din plin la viaţa culturală a „Ţărişoarei Branului“, cum le spun brănenii celor 10 sate din jurul castelului. Au organizat întîlnirile culturale Sextil Puşcariu, au ridicat statuia cărturarului brănean, au ridicat monumentul eroilor de la Predeluţ, au montat 16 plăci comemorative pentru personalităţile brănene, inclusiv una dedicată Reginei Maria. Pînă şi actualul primar al comunei, Gheorghe Hermeneanu, recunoaşte că membrii asociaţiei i-au dat imboldul de a face presiuni asupra autorităţilor centrale, pentru a declara comuna staţiune turistică. Iar în proiectele viitoare, care vizează în special dezvoltarea turismului, dar şi păstrarea tradiţiilor brănene, colaborarea între Primărie şi asociaţie va continua, asociaţia propunînd deja o serie de proiecte demne de luat în seamă.

Distribuie pe Facebook acest articol
pentru a putea fi citit ďż˝i de prietenii tďż˝i!

Comentarii: