Țînțărenii sărbătoresc împreună Crăciunul de mai bine de două secole
Bradul, împodobit cu flori de hîrtie migălite de fete, este ridicat în mijlocul satului chiar în ziua de Crăciun
În ziua de Crăciun, cei care vor să vadă un obicei local, pot merge la Dumbrăvița. Aici, de la ora 12, în 25 decembrie, va avea loc tradiționalul ritual Ridicatul Brazilor - un obicei al cetelor de feciori din localitate. De mai bine de 200 de ani, sătenii din Dumbrăvița sărbătoresc Crăciunul împreună, în centrul satului. Pentru țînțăreni - cum își spun ei sătenii cu mîndrie - sărbătorile de iarnă încep întotdeauna în ajun de Sfîntul Nicolae și țin pînă în ianuarie, de Sfîntul Ioan. Dar cea mai frumoasă zi este cea a Crăciunului, cînd se înalță bradul. Obiceiul se practică încă la fel ca pe vremuri, cu deosebirea că se constituie o singură ceată care aduce bradul, și nu două ca în vechime, a explicat Adrian Vălușescu, șef Serviciul Cultural, Centrul Cultural Reduta. Pe vremuri, feciorii se constituiau în două cete: cea de pe deal și cea de pe vale. Fiecare ceată, condusă de cîte un vătaf, pleca în pădure după brad, cu cel puțin o săptămînă înainte de Crăciun. Alegerea bradului se făcea cu mare grijă: trebuia să fie drept, înalt și să aibă crengile uniforme. După ce feciorii aduceau bradul în sat, acesta era împodobit de fete, iar în ziua de Crăciun, în urma alegerii țânțărenilor, cel mai frumos brad era ridicat în mijlocul satului. Ceata al cărui brad era ales, cîștiga dreptul de a organiza balurile de sărbători.
Vătaf, o singură dată în viață
O ceată era alcătuită după o rînduială bine stabilită, avînd o ierarhie proprie, un conducător, niște reguli anume și un loc de întîlnire. Dacă cineva încalcă regulile, este exclus din ceată. Conducătorul este vătaful mare. Ajutat de alți doi băieți, vătaful doi - mîna dreaptă a șefului - și vătaful trei, avea datoria de a veghea ca toate treburile cetei să meargă ca la carte. Următorul pe scară ierarhică era casierul. Stabilea cîți bani se duc pe hîrtia pentru beteală, pentru mîncare și băutură, și cu cîți bani trebuie tocmiți lăutarii.
Nu oricine putea fi vătaf. Așa cum nu oricine poate fi primar. Era o mare onoare să conduci ceata de colindători care străbatea tot satul, povestește un sătean care a fost în tinerețe vătaf. O singură dară, pentru că așa era regula.
Tot satul sărbătorește
Bradul este împodobit cu flori și beteală din hîrtie și trebuie dus în mijlocul satului, cu alai mare, în ziua de Crăciun, la prînz. Nici mai devreme, nici mai tîrziu. Așa cere tradiția. Bradul este ridicat cu mîinile goale, este tras de sfori, de către cetele de feciori, fără să se folosească un utilaj. În ajutorul feciorilor vin bărbații din sat cei mai tineri.
Totul se face cu muzică, cu săteni îmbrăcați în straie populare și cu cai împodobiți. Tot satul sărbătorește. Bradul este un simbol al reînnoirii anului, este o datină veche, pe care unii o consideră de origine precreștină, simbolizând pomul vieții. Alții îi conferă o semnificație creștină, ca pom al cunoașterii binelui și răului, care, împodobit cu mere roșii, amintește de păcatul originar.
Colindatul pe la sfinți
La Dumbrăvița, pe vremuri, în noaptea Crăciunului, cetele de colindători erau așteptate cu poarta larg deschisă. O țineau închisă doar văduvele din anul acela. Colindătorii erau primiți apoi în casă și omeniți cu cozonac, vin și mere. La miezul nopții, se strîngeau cu toții acasă la vătaful mare unde se ospăteau pe cinste, cu sarmale, ciorbă de potroace, caltaboși, cîrnați, prăjituri și rachiu. După care porneau iarăși la colindat. Întîi mergeau pe la toate casele unde locuia cineva cu numele de Nicolae sau Nicoleta. Urmau apoi și ceilalți sfinți, Ștefan, Vasile și Ioan. Oamenii îi primeau în casele lor pe colindători și îi omeneau cum se cuvine, cu băutură și plăcinte. Unii săteni mai respectă datina, iar porțile caselor lor rămîn deschise în această perioadă.
Costume speciale
În funcție de locul pe care îl ocupau în ceată, flăcăii aveau costume speciale. Vătafii poartă șorțuri albe, pe care sînt brodate inițialele lor și anul în care au devenit bărbați. Adică au împlinit 18 ani. În sat era o femeie care se ocupa cu aceste cusături. Toți bărbații din sat, fie că au fost sau nu vătafi, aveau astfel de șorțuri. Din ceata de colindători făceau parte și penașii. Adică tinerii care în anul care venea trebuiau să pleca în cătănie. Li se spune penași din cauza căciulilor cu pene pe care le purtau pe întreaga perioadă a Sărbătorilor. Iar din rîndurile lor urmau să se aleagă, peste trei ani, noii vătafi.
Ceata din Țara Făgărașului
În satele din Țara Făgărașului, activitatea cetei începe în Ajunul Crăciunului, la ora 12.00, fiind prima zi de ceată denumită și Colinda. Atunci, feciorii colindă sătenii, mergînd din casă în casă pînă la ora 4.00 a doua zi. Potrivit datinei, primul colindat este preotul satului. Tot familiile din sat trebuie colindate într-o singură zi. În casele unde sînt fete de măritat, cetașii sînt invitați înăuntru unde cîntă două colinde, una pentru fata gazdei și alta pentru părinții acesteia. Feciorii trebuie să joace toate fetele din casă. Ca răsplată, familia servește cetașii cu tot felul de bunătăți. În ziua de Crăciun toți cetașii participă la slujba oficiată la biserica satului. La sfîrșitul slujbei, cetașii colindă împreună cu cei aflați în biserică. După masa, ceata merge la Căminul Cultural din sat unde începe jocul care durează pînă spre miezul nopții.
Colindele din Țara Oltului păstrează rezonanțe daco-latine
În multe dintre colindele specifice zonei noastre se regăsesc o serie de influențe străvechi ce reflectă cultura și civilizația latină și geto-dacică. De la daci ne-au rămas foarte puține urme de viață spirituală. Există însă cîteva mituri despre care posedăm multe informații și anume mitul lui Zamolxis (Zamolsis), mitul bourului, mitul cavalerilor danubieni și mitul lupului. Conținutul acestor mituri se reflectă într-o oarecare măsură în colindele de Crăciun din Țara Oltului.
Mitul lui Zamolxis într-o colindă din Cîrțișoara
Zeitatea supremă a geto-dacilor este Zamolxis sau Zalmoxis. O dată cu prăbușirea statului dac și cu apariția treptată a creștinismului, cultul oficial al zeului a dispărut. Însă rezonanțe ale acestui cult se pot observa în practicile, credințele, obiceiurile, datinile lumii țărănești, în textele folclorice, practici și datini a căror semnificație sacră s-a pierdut din cauza dispariției sanctuarelor și a religiei oficiale. Istoricul Vasile Pîrvan, ca și alți istorici români și străini, consideră că Zamolxis (Zalmoxis) este un zeu urano-solar. În sprijinul acestei idei se aduc următoarele argumente: descoperirea soarelui de andezit în incinta sacră a Sarmizegetusei, imaginea cercului solar pe unele vase pictate descoperite la Sarmizegetusa și alte cetăți dacice, forma rotundă a sanctuarului VI de la Sarmizegetusa și rădăcina cuvîntului Zal care înseamnă limpede, luminos dovadă unele antroponime dacice cum ar fi: Zalomodegikos (rege dac), Zelmutas sau Auluzelmis. De asemenea, în iconografia rămasă de la daci, Zalmoxis sau Zamolxis este reprezentat de un călăreț ținînd în mîna dreaptă frîul calului, iar în stînga un vultur, acesta fiind simbolul cerului. Motivul vulturului ca simbol al cerului și al soarelui, al lui Zamolxis apare într-o colindă din Oprea-Cîrțișoara, în care se spune că doi vulturi bătrîni se bat pe un fulg de aur. Colindătorii răpesc fulgul de aur - simbol al soarelui - și îl duc la această casă, prea cinstită masă. Ei aduc, prin urmare, o lumină divină, aduc pe însuși Zamolxis, zeul cerului. Colinda este excepțională, prin grandoarea tabloului și prin capacitatea poetului popular de a concretiza abstracțiunile.
Că noi tot umblămu
Că noi tot umblămu
Și tot colindămu
Pe munți înalții,
Pe văi adîncii.
Și noi am văzutu,
Pe unde-am trecutu,
Doi vulturi mai suri,
Din aripi bătîndu,
Din ciocuri mușcîndu.
Noi ne-am tot miratu
Pentru ce se batu?
Pentr-un fulg de aur.
Noi ne-am propiatu,
Fulgul noi l-am luatu
Și noi l-am adusu
La această casă,
Prea cinstită masă
Casei preamărite,
Mesei preacinstite.
Ia să fiți în veseli,
Cestor oameni bunii,
Că noi v-o-nchinămu,
Dalbai sănătate.
(Colindă veche din Cîrțișoara)
ïżœn lipsa unui acord scris din partea Monitorul Expres,
puteïżœi prelua maxim 500 de caractere din acest articol
dacïżœ precizaïżœi sursa ïżœi dacïżœ inseraïżœi vizibil
link-ul articolului:
Distribuie pe Facebook acest articol pentru a putea fi citit ïżœi de prietenii tïżœi!