• Ca în fiecare an, dacã vremea e bunã, Junii Bãtrîni organizeazã pentru Junii Tineri „Jocul strãmoºesc“ din Variºte
Duminicã, de Rusalii, dacã vremea e frumoasã, Junii Bãtrîni organizeazã pentru Junii Tineri tradiþionalul ,,Joc strãmoºesc“ din Variºte. Braºoveni din toate colþurile oraºului sau chiar din strãinãtate vin sã vadã cum încing Junii hora strãmoºeascã. Unii li se alãturã în joc, încercînd sã înveþe paºii. Muzicanþii cîntã cu poftã melodii cum nu se mai aud în altã parte. De dimineaþã, tinerii îmbracaþi simplu ,,civil, cu bluze albe, danseazã hora tradiþionalã în Piaþa Prindului . Abia dupã accea îmbracã costumele tradiþionale din Schei, ºi se strîng din nou la horã în Variºte. Aici începe adevãratul spectacol. În jurul troiþei din Variºte, Junii îºi etaleazã nu numai priceperea la dans, ci ºi costumele vechi, aceleaºi din vremea strãbunicilor. De „jocul strãmoºesc“, cei necãsãtoriþi scot fetele la joc. Fiecare bãiat ºi-a ales din timp fata pe care are în gînd s-o joace. Pe vremuri, scoaterea la joc a fetei era un prim semn cã un tîmar ºi-a ales viitoarea soþie ºi cã urmeazã nunta. Pregãtirile pentru jocul din Variºte încep de sîmbãtã. Fetele au fãcut curãþenie, au pregãtit costumele, bãieþii au pus steagurile ºi au adus bradul din Poiana Braºov. Bradul trebuie sã fie împodobit cu steguleþe colorate ºi panglici, cu tricolorul ºi steagul Junilor Tineri. Bãieþii poartã în piept cocarde, cu panglici tricolore ºi bãnuþ de metal cu simbolul grupului. Muzicanþii sînt aleºi cu grijã, de obicei aceeaºi de ani buni, ca sã ºtie jocurile. Se joacã Hora Junilor, Braºoveanca, Sîrba ºi Breaza. Hora Junilor este singura horã din România care se joacã pe partea stîngã. Nu seamãnã cu nicio altã horã. Melodia e mai lentã, dar e foarte grea ºi puþini ºtiu s-o interpreteze.
Portul Junilor Tineri
• Costumul Junilor Tineri se compune dintr-o cãmaºã albã, cioareci, un flanel cu mîneci, laibãr ºi ºpenþel, hainã ºi jachetã, pãlãrie cu tricolor ºi cizme negre. Fetele au cãmãºi albe de borangic, cu mîneci largi de dantelã, terminate cu „pumni“ (manºete) de catifea brodate cu fir. Manºetele de culoare verde, viºinii sau aurii, se leagã cu panglici de mãtase. Peste cãmãºi poartã un laibãr de mãtase din aceeaºi culoare cu fusta, croitã în mai multe foi. Peste mijloc, Juniþele se încing cu un brîu de catifea, închis în faþã cu douã paftale de argint aurit cu flori reliefate.
7 feluri de Juni Braºoveni
• Junii Braºovului sînt menþionaþi documentar pentru prima oarã în 1728, într-un hrisov din arhiva Primei ªcoli Româneºti din Schei. Junii sînt consemnaþi ca „o rînduialã din bãtrîni“, un obicei strãvechi din Scheii Braºovului. Junii sînt organizaþi în 7 grupuri: Tineri, Bãtrîni, Curcani, Dorobanþi, Braºovecheni, Albiori ºi Roºiori. Conducãtorii fiecãrui grup au cîte un buzdugan tricolor, simbol al vitejiei ºi demnitãþii. Orice grup are în componenþa sa, în afara membrilor, vãtaf, armaº mare, armaº mic, sutaº, stegar, ºi surlaº, care se deosebesc prin anumite elemente distincte. Junii Tineri reprezintã vechea ceatã a feciorilor. La început erau doar cei care au împlinit 16 ani. Cei cãsãtoriþi, indiferent de vîrstã, treceau în rîndul Junilor Bãtrîni.
�n lipsa unui acord scris din partea Monitorul Expres,
pute�i prelua maxim 500 de caractere din acest articol
dac� preciza�i sursa �i dac� insera�i vizibil
link-ul articolului:
Distribuie pe Facebook acest articol pentru a putea fi citit �i de prietenii t�i!