Duminicã, 30 iunie 2013, Uniunea Junilor din ªcheii Braºovului ºi Braºovechi ºi Societatea Junilor Curcani organizeazã „Jocul strãmoºesc al Junilor Curcani“. Jocul strãmoºesc reprezintã una dintre cele mai frumoase tradiþii din ªchei, unde ca pretutindeni în spaþiul românesc jocul constituie o adevãratã instituþie cu rol socio-cultural care ºi-a pãstrat vitalitatea ºi unele funcþii specifice. Cu aceastã ocazie braºovenii, iubitori de tradiþii româneºti autentice, vor putea sã-i revadã pe junii curcani ºi fetele din ªchei în frumoasele lor haine româneºti. Jocul Strãmoºesc al Junilor Curcani este organizat în acest an în cadrul unui proiect cultural finanþat de Ministerul Culturii: Obiceiuri ale Junilor din ªcheii Braºovului ºi Braºovechi. Jocul Junilor Curcani va avea loc la Crucea de pe Coasta sau Crucea Muºicoiului, cum i se mai spune, ridicatã la capãtul Strãzii Curcanilor. La joc participã tinerii ºi fetele din ªchei.
Programul zilei aratã astfel: între orele 10.00 ºi 11.00, Hora Junilor ºi aruncarea buzduganului în Piaþa Unirii, la ora 12.00, începe Hora Junilor la Crucea Muºicoiului „pe Coastã“, la ora 13.30, aducerea fetelor la joc ºi prezentarea dansurilor tradiþionale. Jocul se terminã pe înserat. În caz de vreme nefavorabilã, evenimentul va fi amînat pentru duminica urmãtoare.
Semnificaþia jocului strãmoºesc al Junilor Curcani
Jocul strãmoºesc reprezintã una dintre cele mai frumoase tradiþii din ªchei. Momentul în care tinerii ºi fetele erau primiþi la jocul strãmoºesc, marca pentru ei momentul ieºirii din copilãrie. În vremurile noastre, deºi în alte pãrþi jocul a devenit o tradiþie practicatã de ansambluri profesioniste în scopuri turistice, în ªchei jocul strãmoºesc ºi-a pãstrat vitalitatea ºi unele funcþii specifice, iar asta se datoreazã faptului cã jocul este încã organizat chiar de cãtre membrii comunitãþii celor ºapte grupuri de Juni. Dansurile pe care tinerii ºi fetele trebuie sã le cunoascã sînt hora junilor, brîul, breaza, ardeleana, sîrba ºi braºoveanca. Jocul Junilor Curcani se organiza tradiþional în prima duminicã dupã sãrbãtoarea Sfinþilor Apostoli Petru ºi Pavel pe Coastã la Crucea Muºicoiului.
Organizarea jocului
Cu cîteva zile înainte de data jocului, fetele ºi tinerii fac repetiþii la casa Vãtafului ºi stabilesc ordinea perechilor. Pavoazarea locului unde are loc jocul este sarcina junilor, care, cu o zi înainte, aduc din pãdure un brad de ºase-ºapte metri înãlþime pe care-l înfig într-o groapã sãpatã în pãmînt. Bradul este decorat cu ghirlande de hîrtie coloratã realizate de cãtre fetele care participã la joc, iar în vîrful bradului se leagã un steag tricolor ºi un buchet de flori. Organizatorii se ocupã ºi de montarea scenei pentru muzicanþi ºi decorarea acesteia cu steaguri sau panglici tricolore.
Jocul începe cu Hora Junilor
Duminica pe la orele nouã toate perechile se adunã la casa Vãtafului unde sosesc ºi lãutarii. Tineri ºi fetele sînt îmbrãcaþi în haine de duminicã, adicã pantaloni negri ºi cãmãºi albe, respectiv fuste negre ºi cãmãºi albe. La vãtaf se organizeazã o coloanã din feciori ºi fete care, þinîndu-se de braþ, pornesc spre Piaþa Prundului. În frunte sînt perechile formate din Vãtaf, armaºi ºi stegar. În jurul orelor zece, Junii ajung în Prund acompaniaþi de lãutari, acolo se prind în horã ºi aruncã buzduganul. Pe margine, fetele îi admirã. Acest moment este menit a promova evenimentul în cadrul comunitãþii, ºtiut fiind faptul cã duminicã dimineaþa ºcheienii merg la liturghie la Biserica Sf. Nicolae. Fetele prind cocarde la reverul trecãtorilor, invitîndu-i astfel sã participe la serbare. În acest timp tinerii, feciorii, încep a juca ºi alte dansuri, ca brîul sau sîrba. Pe la orele unsprezece Junii Curcani pleacã la crucea de pe Coastã unde va avea loc jocul.
Balul de la Cruce
La Cruce, tinerii sînt aºteptaþi de rude, prieteni ºi vecini, chiar pe platoul din faþa crucii unde va avea loc jocul. Perechile se prind în Hora Junilor, dupã care ies din platou, în ordinea venirii, în sunetele marºului. Perechile merg la casele lor, unde tinerii se schimbã în „hainele româneºti“, adicã în portul Junilor. Vreme de un ceas dureazã aºteptarea perechilor care se întorc pe rînd în frumoasele lor straie, în acordurile marºului ºi aplauze. Fiecare pereche înconjoarã bradul de trei ori pentru a-ºi etala þinuta. Odatã terminatã defilarea perechilor, Vãtaful porneºte Hora Junilor la care participã de data asta ºi fetele, însã ele nu aruncã buzduganul. Apoi jocul continuã cu alte dansuri ca breaza, ardeleana, braºoveanca, sîrbe, iar bãieþii joacã brîul aºa cum se joacã în ªchei. Petrecerea continuã pînã pe la orele 16.00, cînd fiecare pereche pãrãseºte platoul încercuind bradul de trei ori, în aplauzele mulþimi. Tinerii se duc acasã ºi îmbracã haine de bal, ºi se întorc pe la orele 17.00. Bãieþii cu pantaloni de stofã negri ºi cãmãºi albe, iar fetele cu rochii moderne, pe care prind pe spate funda de mãtase purtatã ºi la hainele româneºti. Fiecare pereche înconjoarã bradul de trei ori în timp ce rudele ºi prieteni îi aplaudã. Aceastã parte anunþã balul, la care este invitatã toatã suflarea prezentã. Petrecerea continuã pînã la lãsarea întunericului. Banii adunaþi în biþcãn (adicã un fel de puºculiþã de metal ca o cutie) sînt folosiþi pentru plata muzicanþilor ºi pentru organizarea unui banchet pentru perechile participante.
Distribuie pe Facebook acest articol pentru a putea fi citit �i de prietenii t�i!