Avertisment pentru autostrada Ploiești Comarnic: Un raport al Curții Europene de Conturi arată că autostrăzile europene construite în regim PPP nu au fost gata la timp și au costat peste estimarea inițială
×
ïżœ n c h i d e
g a l e r i a
f o t o
Dimensiune font:
Autor: sursa/g4media.ro,
28.04.2019
Autostrăzile construite în regim de parteneriat public-privat nu sunt gata la timp și de cele mai multe ori ajung să coste mai mult decât era estimat inițial. Motivele sunt simple: apelarea la PPP nu rezolvă cu nimic faptul că, de multe ori, proiectele sunt slab pregătite și bazate pe studii incomplete sau pe estimări mult prea optimiste ale traficului și ale încasărilor obținute din taxele plătite de șoferi. Acestea sunt câteva dintre concluziile unui raport din 2018 al Curții Europene de Conturi, care a analizat șase proiecte de autostrăzi realizate prin PPP din Spania, Grecia și Irlanda, scrie g4media.ro.
Concluziile auditorilor europeni sunt un avertisment pentru România, care în această perioadă negociază construirea și operarea autostrăzii Ploiești-Brașov cu asocierea China Communications Construction Company Ltd (China) și Makyol Insaat Sanayi Turizm (Turcia).
Grecia a plătit scump greșelile făcute în derularea proiectelor de parteneriat public-privat. Nici una dintre cele trei autostrăzi construite în PPP și analizate de auditorii europeni Moreas, Olympia și autostrada Greciei Centrale nu a fost gata la timp. Întârzierile au fost, în medie, de 4 ani. În plus, pentru că pe aceste autostrăzi au circulat mai puține vehicule decât se estimase inițial, contribuabilii eleni au fost nevoiți să suporte costuri suplimentare de peste 1,2 miliarde de euro. Asta în condițiile în care în urma renegocierii contractelor s-a amânat oricum construirea unor tronsoane importante din toate cele trei șosele de mare viteză.
De exemplu, ca urmare a plății din partea statului către concesionari și a creșterii substanțiale a costurilor financiare, costul total per km al proiectului autostrăzii Greciei Centrale a crescut cu 47%, de la valoarea inițială de 13,7 milioane de euro la 20,2 milioane de euro per km, în timp ce lungimea tronsonului care trebuia construit a fost redusă cu 55%.
Această situație s-a datorat în primul rând crizei financiare și caracterului precar de pregătire a proiectelor de către partenerul public, ceea ce a avut drept consecință semnarea prematură a unor contracte insuficient de eficace cu concesionari privați. ( ) Curtea a constatat că analizele premergătoare erau bazate pe scenarii excesiv de optimiste referitoare la cererea viitoare și la utilizarea în viitor a infrastructurii planificate. În plus, faptul că s-a optat pentru utilizarea de parteneriate public-privat nu a avut niciun efect pozitiv asupra a două dintre cele mai frecvente cauze ale întârzierilor, și anume procedurile judiciare și caracterul incomplet al studiilor pregătitoare, scrie în raportul Curții Europene de Conturi.
De unele din aceste hibe se face vinovat și proiectul autostrăzii Ploiești-Brașov, spun cei de la Asociația Pro Infrastructura.
Fără baze solide (studii de teren, geologie, geotehnică, impact asupra mediului), orice încercare de tip PPP pe sectorul Comarnic-Brașov (traseu montan foarte dificil) va fi un eșec, așa cum au fost și precedentele trei!, spuneau în decembrie cei de la Asociația Pro Infrastructura.
În plus, există serioase semne de întrebare dacă pe noua autostradă, atunci când va fi gata, vor circula suficiente mașini, astfel încât constructorul privat să-și acopere investiția din taxele achitate de șoferi.
De construirea și operarea autostrăzii Ploiești-Brașov s-au arătat interesate inițial cinci asocieri formate din firme din China, Turcia, Spania și Austria. În acest moment în cursă a rămas, însă, doar asocierea formată din companiile China Communications Construction Company Ltd (China) și Makyol Insaat Sanayi Turizm (Turcia).
În 2019 semnăm contractul pentru autostrada Ploiești-Brașov, iar în 2023 va fi gata, a declarat recent, pentru ZF, Ion Ghizdeanu, președintele Comisiei Naționale de Strategie și Prognoză (CNSP), instituția care se ocupă de acest proiect.
Potrivit acestuia, în primul an, partenerul privat se ocupă de proiectul tehnic în vederea obținerii autorizațiilor de construcție, în timp ce partenerul public, adică statul român, are ca atribuții să obțină avizele de mediu și să facă exproprierea, iar după primul an se poate trece la construcția proiectului, care durează aproximativ trei ani.
În clarificările solicitate de firmele, care s-au arătat interesate de realizarea proiectului, s-a deschis, însă, deja poarta pentru prelungirea acestui termen din vina autorităților române.
Autoritatea contractantă a alocat o perioadă necesară proiectării și execuției lucrărilor de 48 de luni, luând în considerare toate activitățile prevăzute în Studiu de fundamentare, inclusiv cele aflate în responsabilitatea partenerului public, cum ar fi avizul de mediu. În condițiile în care partenerul public nu obține avizele în termenul stabilit, perioada de construcție începe de la obținerea autorizației de construcție, se arată într-un din cele 44 de clarificări cerute de firmele interesate de realizarea autostrăzii Ploiești-Brașov.
Valoarea proiectului de construire și operare în regim de PPP a autostrăzii Ploiești-Brașov este estimată la 1,36 miliarde euro.
Autostrada va fi operată în regim PPP până în 2043. În toată perioadă partenerul privat contribuie cu 75% din costul investiției și costurile de întreținere și operare. Statul se angajează să plătească anual, pe perioada de operare, cel mult 55 milioane euro pentru amortizarea investiției făcută de operatorul privat.
Pe autostradă va fi implementat un sistem de taxare semi-închis, care prevede bariere, precum și cabine de taxare acolo unde va fi cazul. Tarifele vor fi introduse pe parcursul finalizării tronsoanelor de autostradă. Taxa de utilizare a autostrăzii care va fi plătită de un autoturism la 100 km de autostradă parcurși este limitată la 6,3 euro fără TVA, și poate fi supus indexării la data de 01 martie a fiecărui an cu rata de creștere a salariului mediu net din anul anterior. Nivelul tarifului perceput este stabilit în funcție de distanța parcursă de vehicul, se arată în Studiul de fundamentare realizat de Comisia de Prognoză și înmânat firmelor care s-au arătat interesate de realizarea proiectului.
În total din taxarea autostrăzii București-Comarnic, Studiul de Fundamentare publicat de Comisia de Prognoză, s-ar încasa în perioada 2019-2043 peste 2,1 miliarde euro.
Contractul prevede, de asemenea, plăți anuale din fonduri publice care să asigure recuperarea investiției de către partenerul privat.ngime de 55 de kilometri.
Distribuie pe Facebook acest articol pentru a putea fi citit ïżœi de prietenii tïżœi!