Creștinii sărbătoresc mîine Floriile, ziua în care Iisus Hristos a intrat în Ierusalim, fiind aclamat de discipolii lui și de locuitorii orașului, sărbătoare care deschide pregătirile de Paști din Săptămîna Mare
Floriile, cea mai importantă sărbătoare ce vestește Paștele, au loc cu o săptămînă înainte de acesta și celebrează ziua în care Iisus Hristos a intrat în Ierusalim, fiind întîmpinat cu frunze de palmier de către discipolii lui și locuitorii orașului. Prima mențiune a sărbătorii la Ierusalim datează din secolul al IV-lea și este consemnată în amintirile de călătorie ale pelerinei Egeria. Prăznuirea se face numai duminica, asemenea sărbătorii Paștilor. La români, importanța sărbătorii este sporită de interdicțiile de muncă și sacrificiul ritual al peștelui, denumit Dezlegarea la pește.
Ce spune legenda
Legenda spune că, în timpurile în care Iisus era răstignit pe cruce, Maica Domnului, plîngînd, și-a pus opinci de fier, a luat un toiag de oțel și a plecat să-și găsească fiul. Pe drum, a ajuns la o apă și a rugat o salcie să-i facă punte. Pentru aceasta, a binecuvîntat-o să nu poată fi făcuți cărbuni din lemnul ei și să fie dusă în fiecare an la biserică de Florii. De aceea, în această zi oamenii duc la biserică flori și ramuri de salcie, pentru a fi sfințite. Cu ramurile de salcie, simbol al primăverii și al fertilității, se ating vitele și copiii mici, ca să crească și să înflorească precum salcia. Ramurile sfințite se pun apoi la icoane sau deasupra ușii și sînt folosite în timpul anului, ca leac împotriva bolilor sau ca mijloc de apărare împotriva dezastrelor naturii. Cine se încinge peste mijloc cu salcie sfințită va fi ferit de dureri, iar cine înghite în această zi trei mîțișori de salcie sfințită nu va suferi de dureri de gît.
De Florii, masa trebuie să fie întinsă
Salcia se folosește și în scopuri comerciale: animalele, înainte de a fi duse la tîrg la vînzare, trebuie atinse cu salcia, pentru a atrage cumpărătorii. Mîțișorii se folosesc pentru a îndepărta furtunile și grindina. Vara, cînd vremea este urîtă, se pun mîțișori pe foc, pentru ca fumul acestora să alunge trăsnetele și fulgerele. În această zi nu se muncește, iar masa trebuie să fie întinsă tot timpul. Se mănîncă pește, fiind dezlegare de pește. Este și o zi de pomenire a morților, cînd se curăță mormintele și se pun ramuri de salcie pe acestea. Se spune că, în această zi, morții așteaptă la porțile raiului. În legătură cu prevederile meteorologice, se spune că dacă se aud broaștele cîntînd pînă la Florii, vara care urmează va fi frumoasă. Se mai spune că așa cum e vremea de Florii, așa va fi și de Paște.
Floriile în lume
În unele zone ale țării, în ziua de Florii se scoate mărțișorul făcut cadou la 1 martie și se agață într-un măceș sau într-un pom înflorit, se aerisesc hainele etc. Arabii aprind candele, împodobite cu flori, pe care le pun printre frunze de palmier, iar grecii împletesc cruci din tulpini. La popoarele slave este obiceiul ca cei apropiați să își dăruiască ramuri de salcie în această zi. Adaptările se datorează condițiilor diferite în care trăiesc popoarele, dar esența vegetală este aceeași. Semnificația creștină a acestei zile este una foarte puternică, reprezentări ale lui Hristos intrînd în oraș călare pe un măgar întîlnindu-se frecvent în pictură.
Obiceiuri de Florii
Cel care se împărtășește de Florii are mari șanse să i se împlinească orice dorință își va pune cînd se apropie de preot.
Acum se aerisesc hainele și zestrea.
La miezul nopții se fierbe busuioc în apă. Se pun canafi de la prapurile folosite la înmormîntarea unei fete mari, iar dimineața fetele se spală pe cap cu această fiertura, ca să le crească părul frumos și strălucitor ca firele de la prapuri. Ce rămîne se toarnă la rădăcina unui păr în speranța că băieții se vor uita după ele, ca după un copac înflorit.
Dacă cineva îndrăznește să se spele pe cap chiar în ziua de Florii, fără apă descîntată și sfințită, riscă să albească.
Se dau cîteva ramuri de salcie la vite ca să mănînce, iar livezile și viile sînt împodobite ca să dea roade bogate.
Tradiția mai spune că așa cum va fi vremea de Florii, așa va fi și în prima zi de Paști.
43.000 de sărbătoriți de Florii
Sărbătoarea Floriilor este ziua tuturor celor care poartă nume de floare, de la Florin, Florina, Viorica, Viorela/Viorel, Camelia, Crina, Brîndușa, Lăcrămioara, Ghiocel, Garofița, Zambila, Gherghina, Mălina, Margareta, Hortensia, Narcis/Narcisa sau Panseluța. Bazele de date ale Direcției Județene Comunitare de Evidență a Persoanelor Brașov (DJCEP) arată că aproape 25.000 de doamne și 18.000 de domni cu nume de flori își vor sărbători onomastica mîine, de Florii. Din cele 24.994 de femei din Brașov sărbătorite în acest week-end, 15.117 locuiesc în municipiu, iar dintre cei 17.791 de bărbați cu nume de flori, 9.041 sînt din municipiul-reședință de județ. Directorul executiv al DJCEP Brașov, Gabriela Ungureanu, spune că cel mai frecvent nume regăsit pe lista sărbătoriților este Viorica sau Viorela, 6.831 de doamne din județ purtînd acest nume. În rîndul bărbaților însă, de departe cel mai popular nume este Florin sau Florinel. Îl poartă 12.630 de brașoveni. Tuturor sărbătoriților care poartă nume de flori, Monitorul Expres și Direcția Județeană de Evidență a Persoanelor le urează La mulți ani! (M.P.)
Sîmbăta lui Lazăr
Sîmbata din a șasea săptămînă a Postului Mare se numește Sîmbăta lui Lazăr. Nu are o dată fixă, sărbătorindu-se cu o zi înainte de Duminica Floriilor, cu aproape o săptămînă înainte de Înviere. Această sărbătoare mobilă îi amintește pe cei trei Lazăr. Unul dintre ei, Lazăr din Betania, a fost un prieten de-al lui Iisus Hristos și, de asemenea, fratele Martei și al Mariei. Minunea săvîrșită de Hristos, prin readucerea lui la viață după ce fusese înmormîntat potrivit obiceiului vremii, este considerată una dintre cele mai puternice și mai evocatoare minuni creștine ce pregătește Vestea cea Mare a Învierii. Fiind o sărbătoare populară a cărei esență se află totuși în strînsă legătură cu moartea, nimic din ce este sădit în această zi nu leagă rod. Așa că nimeni nu plantează răsaduri de legume sau pomișori în Sîmbăta lui Lazăr, existînd credința că plantele vor face numai flori care nu se vor împlini în fructe. În schimb, florile răsădite în această zi vor fi cele mai frumoase și mai atrăgătoare.
Distribuie pe Facebook acest articol pentru a putea fi citit ïżœi de prietenii tïżœi!