Una dintre cele mai mari sărbători ale credincioșilor ortodocși
Botezul Domnului
×
ïżœ n c h i d e
g a l e r i a
f o t o
Dimensiune font:
Autor: Ana Pitiș,
06.01.2010
În toate bisericile, de Bobotează preoții pregătesc agheasma despre care se crede că are puterea de a vindeca bolile, aduce noroc și spor
Astăzi, creștinii ortodocși prăznuiesc Botezul Domnului sau Boboteaza, sărbătoare care corespunde cu a șasea zi a creației biblice, a șasea zi din calendarul creștin ortodox. Boboteaza, care încheie ciclul sărbătorilor de iarnă, reprezintă botezul - scufundarea de trei ori în apa Iordanului a Mîntuitorului Iisus Hristos de către Sfîntul Ioan Botezătorul. Sărbătoarea de Bobotează este, alături de Crăciun și Paște, una dintre cele mai mari sărbători ale credincioșilor ortodocși. Biserica Ortodoxă sărbătorește Botezul Domnului, dar în același timp se crede că 6 ianuarie este momentul propice purificării naturii, în special a apelor, de forțele distrugătoare ale răului.
Acesta este Fiul Meu cel iubit
De Bobotează are loc prima Teofanie, adică arătarea Sfintei Treimi, de la venirea în lume, ca om, a Fiului lui Dumnezeu. În acea clipă, cerurile s-au deschis, Duhul Sfînt în chip de porumbel a stat deasupra Mîntuitorului, iar glasul Tatălui Ceresc s-a auzit zicînd: Acesta este Fiul Meu cel iubit întru care am binevoit, iar Fiul primește botezul pocăinței de la Ioan, în Iordan. Sărbătorirea Botezului Domnului se mai numește, după un termen grecesc, și Epifanie, adică Arătarea Domnului. Se zice că, în această zi, odată cu sfințirea apei de către preot, sînt sfințite toate apele pămîntului. De aceea, femeile nu spală rufe în următoarele opt zile, pînă la sfîrșitul praznicului. Sărbătoarea Botezului Domnului (sau Iordanul) este urmată de ziua cinstirii lui Ioan Botezătorul.
Puterea agheasmei
În toate bisericile, de Bobotează preoții pregătesc agheasma cu care se sfințesc casele, animalele și, în general, toate lucrurile folositoare. Se crede că agheasma adusă de la biserică are puterea de a vindeca bolile, aduce noroc și spor. Este păstrată tot anul într-un mic vas, lîngă icoană, și are calitatea de a nu se altera în timp, chiar dacă vasul nu este acoperit. Dacă totuși agheasma mare păstrată de la Bobotează devine vîscoasă sau capătă gust neplăcut, se crede că o persoană din casa respectivă a comis un mare păcat sau că asupra casei a fost aruncat un mare blestem, pe care numai preotul îl va putea desface. De obicei, se crede că sînt suficiente cîteva picături din această agheasmă pentru a vindeca deochiul la copii, crizele de nervi, patima alcoolului sau chiar sterilitatea.
Piftie și grîu fiert
Pentru ziua de Bobotează, femeile prepară piftie și grîu fiert, alimente care, se crede, au un puternic caracter ritualic, aducînd în case belșug și noroc. Tot gospodinele au mare grijă să adune toate rufele spălate și puse la uscat prin curte, pentru ca nu cumva dracii care fug în pustiu cînd preotul sfințește apa să se ascundă prin rufele uitate afară.
Vînătorii au și ei credințele lor pentru această zi. Cel care înmoaie primul țeava puștii în apa abia sfințită va ochi fără greșeală și va avea mult noroc la vînat întregul an. Tot în ziua de Bobotează se credea că pruncii care s-au născut morți sau au murit fără a fi botezați își pot primi botezul prin turnare de agheasmă pe mormîntul lor, pînă în amurgul Bobotezei, luată în această zi de la șapte biserici. În noaptea de Bobotează se spune că se deschide cerul și orice dorință i se va îndeplini celui care a asistat la această minune.
Tradiții de Bobotează
Oamenii se duc de Bobotează la biserică, iau agheasma, își stropesc gospodăria și păstrează ce a mai rămas. După liturghie, în unele zone ale țării, mai ales la sate, preotul împreună cu enoriașii fac o procesiune spre un lac, rîu sau vreun izvor, pentru slujba Sfințirii Apelor. Cînd începe slujba, vînătorii și pădurarii satului împușcă peste ape ca să alunge duhurile necurate. Dacă este destul de frig, se pregătește o cruce de gheață pentru a marca locul slujbei, iar la sfîrșit preotul aruncă în apă o cruce de lemn pe care feciorii satului se reped să o scoată, chiar dacă este ger de crapă pietrele. Se zice că atunci cînd preotul aruncă în apă crucea, dracii ies din apă și o iau la fugă pe cîmp. De Bobotează se colindă, se sorocește vremea și belșugul holdelor în următorul an, se deschide cerul și vorbesc animalele. Ca alimente rituale, de Bobotează sînt specifice piftia și grîul fiert.
Distribuie pe Facebook acest articol pentru a putea fi citit ïżœi de prietenii tïżœi!