Astăzi, creștinii prăznuiesc Nașterea Sfîntului Ioan Botezătorul, una dintre cele mai populare sărbători ale românilor, pe care aceștia o numesc Drăgaica sau Sînzienele. Din punct de vedere religios, Nașterea Înaintemergătorului a fost anunțată de Arhanghelul Gavriil, care i-a transmis preotului Zaharia, tatăl Proorocului Ioan, numele pe care Dumnezeu l-a hărăzit copilului. Cunoscut pentru viața sa ascetică, Sfîntul Ioan Botezătorul a devenit patronul zilei în care, la români, se desfășoară complexele ritualuri populare dedicate unei zeițe agrare, cu simboluri vegetale care trimit la grădina Edenului și viața veșnică. De un respect deosebit s-a bucurat ritualul care se desfășura la holda de grîu (Drăgaica); bobul de grîu este, după tradiție, purtătorul chipului lui Iisus, euharistia se prepară din făină de grîu curat. Obiceiurile legate de Sînziene se pierd în negura timpurilor. Sînt datini autohtone, al căror nume originar dac s-a pierdut. S-a păstrat cel roman Sînziana, de la Sancta Diana (care circulă și azi în Ardeal) și cel slav Drăgaica (care a venit mai tîrziu și care circulă în Muntenia și Oltenia). Sărbătoarea de Sînziene e legată de cultul recoltei, al vegetației și al fecundității, și păstrează în ea un amestec fascinant de creștinism, păgînism și vrăjitorie.
Distribuie pe Facebook acest articol pentru a putea fi citit ïżœi de prietenii tïżœi!