În Duminica Floriilor stăm acasă

×

ďż˝
n
c
h
i
d
e

g
a
l
e
r
i
a

f
o
t
o

Dimensiune font:

Autor: M.Ex., 10.04.2020

• Duminică, credincioşii ortodocşi celebrează ziua în care Iisus Hristos a intrat în Ierusalim, dar din cauza măsurilor împotriva răspândirii coronavirusului, Biserica Ortodoxă anunţă noi reguli pentru sărbătorile de Florii şi de Paşte
• Ramurile de salcie vor fi binecuvântate în biserică şi, în unele biserici, vor fi distribuite de către voluntari credincioşilor din parohie care solicită acest lucru
Biserica Ortodoxă anunţă noi reguli pentru sărbătorile de Florii şi de Paşte. Pelerinajul de Florii nu se mai ţine anul acesta. Ramurile de salcie vor fi binecuvântate în biserică şi, în unele biserici, vor fi distribuite de către voluntari credincioşilor din parohie care solicită acest lucru. Voluntarii vor purta măşti şi mănuşi de protecţie. Spovedania şi împărtăşirea în Săptămâna Mare se pot face la domiciliu. Preotul poate intra în casă numai cu încălţăminte de unică folosinţă şi mască, va folosi doar cartea de cult şi epitrahil şi trusa liturgică pentru împărtăşanie. Trusa va fi dezinfectată înainte şi după folosire. În noaptea de Înviere, credincioşii pot ieşi în faţa casei cu o candelă sau lumânare, pentru a primi Lumina Sfântă. Lumina Sfântă va fi adusă cu avionul de la Ierusalim sâmbătă seara, apoi va fi distribuită eparhiilor din ţară. Voluntari cu mască, mănuşi şi ecuson o vor distribui numai credincioşilor care solicită acest lucru şi îi aşteaptă în faţa locuinţelor cu o candelă sau lumânare. Slujba de Înviere, la care anul acesta nu participă credincioşi, va începe la ora 00.00, în afara lăcaşului de cult. În timp ce clopotele răsună la toate bisericile unde se săvârşeşte slujba Învierii, credincioşii pot ieşi la ferestre şi la balcoane sau în curţile caselor lor, pentru a-şi spune „Hristos a Înviat!”. „În noaptea de Înviere credincioşii cu candelele aprinse, pot ieşi la ferestre şi balcoane sau în curţile caselor lor, adresându-se unul către altul, de la distanţa de 2 m, cu salutul pascal „Hristos a înviat!” şi răspunsul „Adevărat a înviat!”, fără a deranja alţi vecini care nu doresc să participe la această sărbătoare“, a transmis Patriarhia Bisericii Ortodoxe Române. În prima zi de Paşte, începând cu ora 06.00, voluntarii vor oferi credincioşilor vârstnici şi bolnavi „Paştile”, adică pâinea binecuvântată şi stropită cu aghiazmă şi vin, precum şi pachete cu daruri alimentare.

Ziua de Florii este sărbătoarea reînvierii naturii

Cu o săptămână înainte de Paşte, sunt serbate Floriile. Această zi era iniţial dedicată zeiţei romane Flora, însă apoi ea s-a celebrat în amintirea intrării lui Iisus în Ierusalim. Ziua de Florii este sărbătoarea reînvierii naturii, când înfloresc salciile, pomii fructiferi şi florile. Salcia însă joacă un rol foarte important în ritualurile acestei zile. Legenda spune că, în timpurile în care Iisus era răstignit pe cruce, Maica Domnului, plângând, şi-a pus opinci de fier, a luat un toiag de oţel şi a plecat să-şi găsească fiul. Pe drum, a ajuns la o apă şi a rugat o salcie să-i facă punte. Pentru aceasta, a binecuvântat-o să nu poată fi făcuţi cărbuni din lemnul ei şi să fie dusă în fiecare an la biserica de Florii. De aceea, în această zi oamenii duc la biserică flori şi ramuri de salcie, pentru a fi sfinţite. În Duminica Floriilor cei care ţin post au dezlegare la peşte, adică pot mânca peşte şi pot bea un pahar de vin.

Peştele este un simbol hristic

Prima menţiune a sărbătorii la Ierusalim datează din secolul al IV-lea şi este consemnată în amintirile de călătorie ale pelerinei Egeria. Prăznuirea se face numai duminica, asemenea sărbătorii Paştilor. La români, importanţa sărbătorii este sporită de interdicţiile de muncă şi sacrificiul ritual al peştelui, denumit „Dezlegarea la peşte“. Pentru creştini, peştele - ihtios în greacă - este un simbol hristic. La semnificaţia veche, de reînviere a naturii, s-au adăugat funcţii şi semnificaţii noi, legate de cultul moşilor şi strămoşilor, pomeni, curăţarea mormintelor etc. Este primul praznic împărătesc cu dată mobilă, numit şi Duminica Stâlparilor, popular Florii sau Flurii. Numele derivă din latinescul Floralia, sărbătoare a vegetaţiei.

Primire triumfală în Ierusalim

Intrarea Domnului Iisus Hristos în Ierusalim este singurul moment din viaţa Sa pământească în care a acceptat să fie aclamat ca împărat. Primirea triumfală ce I s-a făcut Domnului Hristos, Care a intrat în Ierusalim ca împărat smerit, împlinind o proorocire din Vechiul Testament, a fost determinată de această minune premergătoare. Astfel, toţi cei care se aflau în cetatea Ierusalimului, simţind că însuşi Dumnezeu a venit în lume, îl întâmpină cu ramuri de finic şi de măslin, strigând: „Osana! Bine este cuvântat Cel ce vine întru numele Domnului!“.

Sărbătoarea înfloririi salciei

În această zi, denumită şi Duminica Stâlparilor, se sfinţesc, prin rugăciune şi stropire cu agheasmă, ramuri înmugurite de salcie, care se împart creştinilor, iar slujitorii Bisericii le ţin în mâini, cu lumânări aprinse, ca simbol al biruinţei vieţii asupra morţii. Ramurile de salcie amintesc de ramurile de finic şi de măslin cu care a fost întâmpinat Mântuitorul. Salcia sau răchita, simboluri ale regenerării şi nemuririi, rămân şi azi elementele esenţiale ale sărbătorii Floriilor. Se crede despre salcie că „se acoperă de verdeaţă înaintea tuturor copacilor, (tocmai) ca să poată sluji pentru Sfintele Florii“, de asta Floriile mai erau numite şi Sărbătoarea înfloririi salciei. În această zi sătenii duceau sau
primeau de la biserică rămurele de salcie, o legendă amintind peste veacuri ajutorul pe care salcia l-ar fi dat Maicii Domnului în drumul ei dureros spre crucea de pe Golgota. La ieşirea din biserică, prima grijă a creştinilor era înghiţirea uneia sau a mai multor flori de salcie, flori numite „măţişori“, crezându-se că astfel vor fi prevenite bolile de gât. Acasă, ramurile erau puse sub streaşina casei sau la icoane, socotindu-se bune de leac în multe boli, locuinţa aceea fiind totodată apărată de incendii, grindină sau trăsnete.

Ziua în care se-mplinesc dorinţele

Se spune că în Duminica Floriilor, numită şi a florilor, stâlparilor sau a vlăstarilor, s-ar fi umplut ciubăraşul cu florile ce urmau a fi folosite la înflorirea ouălor pentru Paşti. Despre cel care se âmpărtăşea la Florii se spunea că orice dorinţă îşi punea când se apropia de preot, se împlinea. Despre cei care îndrăzneau să se spele pe cap se credea că vor albi ca pomii; uneori era voie să te speli doar folosind apă descântată. Este şi o zi de pomenire a morţilor, când se curăţă mormintele şi se pun ramuri de salcie pe acestea. De Florii îşi sărbătoresc ziua onomastică toţi cei care la botez au primit numele de Florin, Florina, Floarea, Florentin, Florentina etc., dar şi cei cu nume de flori, Camelia, Hortensia, Lăcrămioara, Violeta sau Narcisa.

Superstiţii de Florii

• Cu ocazia Moşilor de Florii, femeile coc plăcinte pe care le dau de pomană săracilor ca să nu moară de dorul lor, aşa cum a păţit mama lui Lazăr. Legendele spun că oamenii care nu serbează ziua lui Lazăr se vor umple de pistrui.
• Acum se aerisesc hainele şi zestrea.
• Înaintea marii sărbători, fetele mari din Banat şi Transilvania obişnuiesc să pună o oglindă şi o cămaşă curată sub un păr altoit. După răsăritul soarelui sunt luate şi le folosesc în farmecele de dragoste şi sănătate.
• Cine se încinge peste mijloc cu salcie sfinţită va fi ferit de dureri, iar cine înghite în această zi trei mâţişori de salcie sfinţită nu va suferi de dureri de gât.
• Dacă cineva îndrăzneşte să se spele pe cap chiar în ziua de Florii, fără apă descântată şi sfinţită, riscă să albească.
• Nu se munceşte în această zi, iar masa trebuie să fie întinsă tot timpul. Se mănâncă peşte, fiind Dezlegare de peşte.
• Pentru că se crede că acum încep să înflorească urzicile, acestea nu se mai folosesc ca alimente, iar sărbătoarea se numeşte şi „Nunta urzicilor“.
• Dacă se aud broaştele cântând până la Florii, vara care urmează va fi frumoasă. Tradiţia mai spune că aşa cum va fi vremea de Florii, aşa va fi şi în prima zi de Paşti.

Ce spune legenda

Legenda spune că, în timpurile în care Iisus era răstignit pe cruce, Maica Domnului, plângând, şi-a pus opinci de fier, a luat un toiag de oţel şi a plecat să-şi găsească fiul. Pe drum, a ajuns la o apă şi a rugat o salcie să-i facă punte. Pentru aceasta, a binecuvântat-o să nu poată fi făcuţi cărbuni din lemnul ei şi să fie dusă în fiecare an la biserica de Florii. De aceea, în această zi oamenii duc la biserică flori şi ramuri de salcie, pentru a fi sfinţite. Cu ramurile de salcie, simbol al primăverii şi al fertilităţii, se ating vitele şi copiii mici, ca să crească şi să înflorească precum salcia. Ramurile sfinţite se pun apoi la icoane sau deasupra uşii şi sunt folosite în timpul anului, ca leac împotriva bolilor sau ca mijloc de apărare împotriva dezastrelor naturii. arilor, popular Florii sau Flurii. Numele derivă din latinescul Floralia, sărbătoare a vegetaţiei.

ďż˝n lipsa unui acord scris din partea Monitorul Expres, puteďż˝i prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacďż˝ precizaďż˝i sursa ďż˝i dacďż˝ inseraďż˝i vizibil link-ul articolului:

Distribuie pe Facebook acest articol
pentru a putea fi citit ďż˝i de prietenii tďż˝i!

Comentarii: