Intrăm în Postul Paştelui

×

ďż˝
n
c
h
i
d
e

g
a
l
e
r
i
a

f
o
t
o

Dimensiune font:

Autor: M.Ex., 02.03.2020

• Cum anul acesta Învierea Domnului va fi prăznuită pe data de 19 aprilie, de astăzi, potrivit rânduielilor bisericeşti, începe Postul Sfintelor Paşti
De azi, creştinii ortodocşi vor intra în Postul Paştelui, cea mai importantă perioadă de pregătire pentru sărbătoarea „Învierii Domnului”. Este cel mai lung şi mai aspru dintre cele patru posturi de durată ale Bisericii Ortodoxe, de aceea este numit şi Postul Mare. Durata lui este de 40 de zile. Cum anul acesta Învierea Domnului va fi prăznuită pe data de 19 aprilie, de azi, potrivit rânduielilor bisericeşti, va începe Postul Sfintelor Paşti. De ce 40 de zile? Pentru că Moise a petrecut 40 de zile pe muntele Sinai înainte să primească Legea, dar şi pentru că Iisus Mântuitorul a postit 40 de zile în pustiul Carantaniei înainte să-şi înceapă marea propovăduire. La începutul creştinismului, postul a fost impus ca o perioadă de pregătire pentru catehumeni, pentru cei care urmau să intre în rândul creştinilor. În timp a devenit un mijloc de desăvârşire pentru toţi creştinii, pregătindu-ne să întâmpinăm cum se cuvine sărbătoarea Paştelui. Este postul în care se spovedesc şi se împărtăşesc cei mai mulţi dintre credincioşi.

O jertfă liber consimţită

Postul este o jertfă liber consimţită de credincioşi pentru progresul lor duhovnicesc. Este o negare de bună voie a tot ceea ce înrobeşte sufletul. Din punct de vedere creştin, postul nu este un scop în sine. Penitenţa impusă de post este privită, întotdeauna, de un creştin, în strânsă legătură cu Învierea lui Hristos. Acest eveniment este cea mai importantă sărbătoare a creştinătăţii. De multe ori ne este dat să auzim că nu postul alimentar este important, ci cel spiritual. Însă, nu este aşa. Ambele forme sunt importante. De vreme ce Sfinţii Părinţi au rânduit să ne înfrânăm de la anumite bucate pentru o vreme, au făcut-o cu bună ştiinţă. Credinciosul nu trebuie să se mulţumească cu jumătăţi de măsură. Nu cu o parte din el trebuie să-L întâmpine pe Hristos, ci cu întreaga sa natură: trup şi suflet.

Două dezlegări la peşte

În intervalul postului, de la care sunt scutiţi copiii, bătrânii şi bolnavii, nu se mănâncă decât produse vegetale. Chiar dacă sunt voci care susţin că alimentaţia de post este mai scumpă decât cea obişnuită, lucru ce cântăreşte greu în familiile mai încercate de efectele crizei economice mondiale, preoţii spun că totuşi nu ar trebui să ne fie prea greu să ţinem post de la mâncare. Ei nu recomandă produsele vegetale scumpe, ori fructele exotice, ci acele alimente pe care le găsim şi preparăm acasă ori care sunt procurate mai lesne (cartofi, varză, fasole, sarmale cu păsat, ciuperci, miere, pâine, mălai, mere, pere). În postul Paştelui, care este perioada din an cu cea mai mare chemare spirituală, sunt două dezlegări în praznicele împărăteşti. De Buna Vestire (25 martie) şi de Florii (12 aprilie) este dezlegare la peşte.

„În deşert te lauzi cu nemâncarea...“

Sfinţii Părinţi au atras atenţia că postul înţeles doar ca efort alimentar nu are nici o valoare: „De mâncare postind, suflete al meu, dar de pofte necurăţindu-te, în deşert te lauzi cu nemâncarea... Ca un mincinos vei fi urât de Dumnezeu şi demonilor celor răi te vei asemăna, căci nici ei nu mănâncă pururea...“. În viaţa creştinilor ortodocşi, posturile care preced marile sărbători au o importanţă cu totul deosebită pentru că de ele este legat unul din actele centrale pe care ei le îndeplinesc în biserică, şi anume împărtăşirea cu Trupul şi Sângele Domnului. Pentru creştinul ortodox nu se poate concepe împărtăşire fără post. Respectarea postului este o condiţie esenţială pentru împărtăşirea cu vrednicie. Ea este şi o obligaţie prescrisă de porunca a patra bisericească prin care ni se cere „să ne spovedim şi să ne cuminecăm în fiecare din cele patru posturi mari de peste an, ori dacă nu putem, cel puţin o dată pe an, în postul Sfintelor Paşti“, cel mai vechi post al Bisericii.

Fără nunţi şi alte petreceri

Fiind o perioadă de întristare, în timpul Postului Mare nu sunt îngăduite nunţile, decât dacă episcopul locului îşi dă acordul. Sunt interzise petrecerile zgomotoase, aniversările şi onomasticile, care prin veselie nu se potrivesc cu postul. Iar perioada postului nu înseamnă doar reţinere la mâncare, ci este o vreme de pocăinţă, de smerenie şi de întristare. Sfinţii Părinţi au atras atenţia că postul înţeles doar ca efort alimentar nu are nici o valoare: „De mâncare postind, suflete al meu, dar de pofte necurăţindu-te, în deşert te lauzi cu nemâncarea... Ca un mincinos vei fi urât de Dumnezeu şi demonilor celor răi te vei asemăna, căci nici ei nu mănâncă pururea...“. În viaţa creştinilor ortodocşi, posturile care preced marile sărbători au o importanţă cu totul deosebită pentru că de ele este legat unul din actele centrale pe care ei le îndeplinesc în biserică, şi anume împărtăşirea cu Trupul şi Sângele Domnului.

Împărtăşirea în post

A patra poruncă bisericească ne îndeamnă să ne spovedim şi să ne cuminecăm în fiecare din cele patru posturi mari de peste an sau cel puţin o dată pe an, în Postul Paştilor. Niciun creştin nu trebuie să rămână neîmpărtăşit în acest post. Respectarea postului este o datorie a fiecărui creştin. Sunt totuşi şi situaţii de excepţie. Au iertare de a ţine tot postul copiii, bătrânii şi oamenii bolnavii. După rânduiala Bisericii, copiii care nu au împlinit şapte ani pot să mănânce orice fel de alimente în Postul Mare. Copiii până la vârsta de 12 ani, bolnavii şi bătrânii trebuie să postească doar în prima şi ultima săptămână. Pentru celelalte zile au dezlegare la peşte, icre, ouă, lapte şi brânză.

Recomandări medicale

Din punct de vedere medical, postul este perceput ca o schimbare a regimului alimentar. Are loc trecerea de la o alimentaţie bazată în principal pe alimente conservate, de origine animală, la o alimentaţie în principiu de origine vegetală, bazată pe oferta de primăvară, leguminoasă în special, care creează un aport de vitamine şi minerale ce ajută organismul să treacă peste astenia de primăvară. Este recomandată o alimentaţie din care să lipsească carnea, ouăle, untul şi laptele. O dată cu trecerea la alimentaţia de post are loc o scădere a aportului de proteine şi grăsimi de origine animală. Acestea asigură o senzaţie de saţietate de durată mai mare, datorită digestiei mai greoaie. Astfel, poate apărea necesitatea ca de la un regim de 3-4 mese principale zilnic să se treacă la 4-5 mese/zi, lucru absolut normal. Se va urmări o dozare adecvată a porţiilor din punct de vedere caloric, pentru a nu apărea o supra/subalimentare. Alimente care nu se mănâncă: ouă; lapte; brânză; carne; unt; smântână, toate produsele lactate. Alimente care se pot mânca: orice produs din soia; legume şi fructe proaspete, congelate sau rehidratate; halva; biscuiţi sau produse de patiserie fără ouă, lapte, brânză, unt sau carne; miere, gemuri şi dulceţuri; fulgi de orice fel: orz, ovăz, porumb; murături; mămăligă; zacuscă; măsline; fructe uscate.

Sfaturi de urmat în post

- Împăcaţi-vă şi iertaţi pe toţi cei care consideraţi că v-au necăjit şi cereţi-vă iertare celor cărora le-aţi greşit.
- Nu postiţi în scopuri revendicative, protestatare căci vibraţiile negative cu care vă înconjuraţi în asemenea situaţii vă afectează sănătatea.
- Nu gândiţi negativ, nu tânjiţi. Păcatul săvârşit doar cu gândul, tot păcat este.
- Nu vă lăudaţi că postiţi şi nu vă exteriorizaţi chinurile trupului. Postul nu e o pedeapsă, ci o şansă de iertare a păcatelor.

ďż˝n lipsa unui acord scris din partea Monitorul Expres, puteďż˝i prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacďż˝ precizaďż˝i sursa ďż˝i dacďż˝ inseraďż˝i vizibil link-ul articolului:

Distribuie pe Facebook acest articol
pentru a putea fi citit ďż˝i de prietenii tďż˝i!

Comentarii: