De Sf. Ștefan, pentru sporul casei e bine să dăruim o icoană
×
ïżœ n c h i d e
g a l e r i a
f o t o
Dimensiune font:
Autor: M.Ex.,
27.12.2019
Sfântul Ștefan, serbat pe 27 decembrie, în a treia zi de Crăciun, avea harul divin al minunilor, de aceea este bine ca de ziua lui oamenii să aducă în casă icoana care-l înfățișează, despre care se spune că-i ajută pe cei cu probleme de sănătate. În tradiție se mai spune că pentru sporul casei și sănătatea rudelor bolnave sau păgubite este bine ca în 27 decembrie să dăruim icoana Sfântului Ștefan sau o candelă nouă, aprinsă. În semn de iubire, prețuire și respect pentru Sfântul Ștefan, dar și ca dovadă de iubire și înțelegere, este bine să ne împăcăm cu persoanele cu care suntem certați.
Ștefan înseamnă coroană
Sfântul Apostol Întâiul Mucenic și Arhimandrit Ștefan, condamnat la moarte în anul 33, de autoritățile iudaice pentru că a vestit și a mărturisit credința în Hristos, a deschis drumul unui impresionant șir de martiri creștini, pedepsiți pentru credința lor. Numele Sfântului Ștefan este de origine grecească - Stephanos - și înseamnă coroană, ghirlandă, cunună. Sfântul Ștefan era de neam ales și provenea din seminția lui Avraam. În limba greacă, Ștefan înseamnă coroană și se referă atât la râvna de care acesta a dat dovadă în a face cunoscută lucrarea lui Iisus Hristos cât și la faptul că el este primul dintr-un nesfârșit șir de martiri din lumea creștină. Datorită râvnei și credinței sale, Dumnezeu l-a învrednicit cu puterea de a săvârși minuni și de a arăta semne mari în popor.
Ucis cu pietre
Având harul divin al minunilor, care-i însoțeau adesea propovăduirile, Sfântul Ștefan a stârnit mânia autorităților iudaice, care l-au chemat la judecată în fața Sinedriului, un tribunal la vechii evrei, acuzându-l de blasfemie, care la acea vreme se pedepsea cu moartea, dar și de faptul că strică Legea lui Moise. În față Sinedriului, Ștefan și-a prezentat argumentele sale solide din scripturi, arătând că legea se împlinește prin Hristos, adică prin Mesia, cel prezis de profeți, dar nu a reușit să-i convingă pe judecători, fiind alungat din cetate și lovit cu pietre. Prăbușit sub povara bolovanilor aruncați asupra lui, Ștefan a avut totuși puterea ca, înainte de a muri, să ceară iertare pentru ucigașii lui: Doamne, nu le socoti lor păcatul acesta.
O zi pentru împăcare
O veche tradiție spune că de ziua Sfântului Ștefan este bine să aducem în casă icoana care-l înfățișează pe acest martir, sfântul ajutându-i pe creștinii care au probleme de sănătate, dar și pe cei care se judecă de multă vreme cu alte persoane. În această zi, în biserici se pomenesc creștinii care au murit în împrejurări dramatice și se împart pachete cu alimente celor care poartă numele Sfântului Ștefan.
Primul martir al Bisericii
Sfântul Ștefan este primul care a vestit și mărturisit credința în Hristos, devenind astfel și primul martir al Bisericii. Peste 400.000 de români își serbează ziua onomastică. Cei mai mulți, peste 273 de mii sunt bărbați care poartă numele Ștefan. Urmează cei botezați Istvan, Fănel, Ștefănel, Ștefănuț sau Fane și Fănuș. Aproape de 100 de mii de femei răspund la prenumele Ștefania, Fănica, Fănuța sau Fana. Nu există obiceiuri speciale pentru ziua Sfântului Ștefan, dar țăranii - ca și orășenii - o țin. Sunt mulți cei care poartă numele Sfântului și de aceea îl respectă ca pe un sfânt patron, scria Irina Nicolau în Ghidul sărbătorilor românești. Potrivit istoricului, Sfântul sărbătorit în a treia zi de Crăciun a fost primul care a vestit și mărturisit credința în Hristos. Pentru credința lui a fost ucis cu pietre. În timp ce pietrele îl loveau, Ștefan se ruga pentru cei care le aruncau: Doamne, nu le socoti lor păcatul acesta. Sacrificiul lui a dat roade imediat. Un tânăr care păzea hainele celor ce aruncau cu pietre a fost tulburat de moartea mucenicului. După întâlnirea cu Hristos pe drumul Damascului, tânărul, pe nume Saul, l-a urmat și a devenit Apostolul Pavel.
Pâinicile lui Ștefan
Locul unde era îngropat Sfântul Ștefan a fost descoperit în anul 415, iar din anul 560 moaștele sale se află în cripta bisericii San Lorenzo fuori le Mura din Roma împreună cu moaștele arhidiaconului român Laurentius. În România, în unele locuri din Muntenia gospodinele pregătesc așa-numitele Pâinicile lui Ștefan, făcute în forme rotunde, dintr-un aluat foarte asemănător cu cel de cozonac. Se obișnuiește că aceste pâinici să se ungă cu miere. Pâinicile amintesc creștinilor de pietrele cu care a fost ucis Sfântul Ștefan. Odată ce sunt sfințite de preot la biserică, painicile se împart copiilor sărmani. În această zi, se fac pomeniri pentru sufletele celor care au murit în împrejurări dramatice, iar pachetele cu mâncare se împart și persoanelor tinere care poartă numele mucenicului Ștefan.
Rugăciune către Sfântul Ștefan
Iată o rugăciunea către Sfântul Ștefan: Ne-a răsărit el, primul mucenic, Ucis cu pietre, că era prea bun, Diacon tânăr, vrednic ucenic, De care Scrierile Sfinte spun Nu a murit până n-a luminat, Exemplu viu de rugăciuni fierbinți -, Pe cei ce Raiul sfânt au căutat, Și l-au găsit în oamenii cei sfinți. Așa ne luminează și pe noi, Sfinte Ștefane, și noi am greșit, Cum i-ai iertat pe oamenii cei răi, Te roagă lui Hristos necontenit; Te roagă pentru noi, cei păcătoși, Ce azvârlim cu pietre în minuni, Să fim și noi ca tine, credincioși, Și decât suntem, să fim mult mai buni!.
ïżœn lipsa unui acord scris din partea Monitorul Expres,
puteïżœi prelua maxim 500 de caractere din acest articol
dacïżœ precizaïżœi sursa ïżœi dacïżœ inseraïżœi vizibil
link-ul articolului:
Distribuie pe Facebook acest articol pentru a putea fi citit ïżœi de prietenii tïżœi!