Toți credincioșii bisericii ortodoxe îl cinstesc pe 26 octombrie pe Sfântul Dimitrie, căruia i se mai spune și Sâmedru pentru că vestește primul omăt
Sfântul Dimitrie s-a născut în orașul Salonic (Tesalonic, în regiunea Macedonia din Grecia de azi) din părinți de bun neam, creștini. A fost ostaș pe timpul Împăratului Maximilian, iar pentru înțelepciunea sa și pentru vitejia de care a dat deseori dovadă i s-a dat funcția de guvernator la Salonic. Dar tânărul Dimitrie a prețuit mai mult credința sa în Domnul nostru Iisus Hristos decât dragostea pământească. De aceea, toată înrâurirea sa a pus-o în slujba răspândirii credinței creștine în orașul său, atrăgând mulțime de păgâni la creștinism. În popor, Sfântul Dumitru, căruia i se mai spune și Sâmedru, e unul din stâlpii care împarte anul în două. Prima stâlp al anului este Sfântul Gheorghe, cunoscut în popor drept Sângiorz, prăznuit în fiecare an pe 23 aprilie. Sângiorz, capul primăverii, alungă frigul, aduce căldura și este sfântul cel mai mare peste câmpuri. Primăvara vine imediat ce aleargă Sfântul Gheorghe cu calul său împrejurul pământului. Iar când aleargă Sfântul Dumitru, Sâmedru, frunzele cad și iarna stă să-și arunce primul omăt. Între cei doi sfinți, se spune în popor, ar exista și un legământ pe viață și pe moarte: dacă pădurea nu este înfrunzită pe 23 aprilie, Sâmedru îl omoară pe Sângiorz. La fel va păți și Sâmedru dacă de ziua de 26 octombrie Sângiorz va găsi frunze verzi pe arbori. O zicală spune că La Sângiorz se încaieră câinii, la Sâmedru se bat stăpânii.
Și pe Lie vei birui și pe Hristos vei mărturisi!
La o trecere prin Salonic a Împăratului Maximilian, unii dintre păgâni s-au plâns Împăratului cum că Dimitrie a trecut la religia creștinilor și strică legile împărătești. Fiind întrebat despre aceasta, Sfântul Dimitrie a mărturisit adevărul, iar împăratul a dat poruncă să-l arunce în închisoare. În suita Împăratului venise în Salonic și un gladiator, anume Lie, recunoscut că ucisese mulți oameni în luptele din arenă. Un creștin din Salonic, cu numele Nestor, s-a dus la Sfântul Dimitrie, în închisoare, cerându-i binecuvântarea pentru a lupta cu Lie. Sfântul Dimitrie i-a zis: Și pe Lie vei birui și pe Hristos vei mărturisi!. Și Nestor l-a învins pe Lie în luptă. Auzind Împăratul de moartea lui Lie, a chemat pe Nestor și l-a întrebat, cu ce farmece a ucis pe Lie. Nestor a mărturisit că Isus Hristos i-a dat puterea. Pentru aceste vorbe lui Nestor i s-a tăiat capul din porunca împăratului, astfel împlinindu-se cuvântul lui Dimitrie. Tot din porunca Împăratului, înjunghiat cu o suliță, a murit și Sfântul Dimitrie, la 26 octombrie, anul 296.
Vindecările din Salonic
Ajungând împărat Sfântul Constantin cel Mare care a dat libertate tuturor creștinilor, s-a făcut o mare biserică din lemn în Salonic, peste moaștele Sfântului Dimitrie, unde alergau mulți credincioși orbi, șchiopi, bolnavi de tot felul și cu rugăciunile sfântului se întorceau sănătoși la casele lor. Printre aceștia a fost și un dregător împărătesc anume Leontie, care, venind la biserica Sfântului Dimitrie, s-a făcut îndată sănătos. Drept mulțumită, a început să facă o biserică mare din piatră în locul bisericii mici din lemn, în cinstea Sfântului Marelui Mucenic Dimitrie. Pe când săpau temeliile bisericii, cu rânduiala lui Dumnezeu, au descoperit și racla cu moaștele Sfântului Dimitrie, din care izvora mir binemirositor cu care se ungeau cei suferinzi și se vindecau. Biserica făcută de Leontie a fost mărită mai târziu, ajungând cea mai mare și mai veche biserică din Salonic, care se păstrează până astăzi. Tot Leontie, fiind iubitor de Dumnezeu, a făcut o raclă nouă din argint și a așezat în ea moaștele Sfântului Dimitrie, care se păstrau sub altarul marii biserici. Mormântul Sfântului Dimitrie se află și astăzi la catedrala din Salonic.
Minuni la moaștele Sfântului Dimitrie
Un alt lucru minunat s-a întâmplat și în timpul împăratului Justinian cel Mare. După ce a zidit biserica Sfânta Sofia din Constantinopol, împăratul voia să aducă în ea moaștele Sfântului Dimitrie de la Salonic. Deci, trimițând câțiva clerici și credincioși la biserica sa, când să se atingă de raclă, îndată a ieșit din ea lumină de foc și scântei, încât toți au căzut la pământ. Apoi s-a auzit un glas ca acesta: Stați și nu îndrăzniți! Cuprinși de spaimă, și-au cerut iertare de la Sfântul Dimitrie și luând puțin pământ din biserica lui, s-au întors la Bizanț. Altădată era mare secetă și foamete în Salonic. Atunci Sfântul Dimitrie, călare pe un cal se arăta corăbierilor care transportau grâu pe mare și le zicea: Duceți grâul în cetatea mea, Salonic, căci este lipsită. Se mai spune că, odată au năvălit barbarii să prade orașul Salonic și toți creștinii plângeau la moaștele Sfântului Dimitrie să-i scape de robie și de moarte. Într-o noapte s-au văzut doi tineri luminați trimiși de Mântuitorul să-i poruncească sfântului să plece din cetatea sa și să lase Salonicul în mâinile păgânilor pentru păcatele poporului. Dar Sfântul Dimitrie nu a voit să părăsească patria sa, ci, rugându-se mult lui Dumnezeu pentru creștini, îndată oastea păgânilor s-a depărtat și Salonicul a scăpat de distrugere și robie. Și multe asemenea semne, vindecări de boli și fapte minunate făcea Sfântul Mucenic Dimitrie.
Tradiții de Sfântul Dumitru
Întreaga suflare a comunei Moeciu se adună în ajunul sărbătorii Sfântului Dumitru pentru a aprinde Focul lui Sumedru. Sărbătoarea, de origine păgână, se ține în fiecare an, înainte de Sfântul Dumitru, protector al păstorilor. Imensul rug se aprindea în trecut pentru a le face cald spiritelor bune care vin pe pământ în această perioadă, dar și pentru purificare, o dată cu înnoirea anotimpului.
Moșii de toamnă (Ajunul lui Sâmedru): se face pomană grâu fiert cu unt, lapte sau brânză. În unele locuri, oamenii fac în ajun foc; se aduce un brad mare căruia i se dă foc. Femeile împart nuci, pâine, mere, covrigi. În sat se fac mai multe focuri, iar fiecare duce acasă un tăciune pe care îl aruncă în livadă;
Acum se tocmesc oamenii la diversele trebi boierești și se strică stânele. Se tunde coama cailor până la trei ani, ca să aibă păr frumos;
Celui ce va ține această sărbătoare îi vor fi ferite vitele de colții lupilor, iar el și familia lui vor fi feriți de boli;
Dacă la Sâmedru este vreme aspră, iarna va fi bună, iar de va fi vreme bună, toamna va fi lungă și frumoasă. De asemenea, se spune că dacă e lună plină și cerul acoperit de nori, dacă plouă sau dacă ninge, iarna va fi aspră, cu zăpezi grele;
Ciobanii pândesc toată noaptea unde dorm oile și, dacă dimineața se va trezi întâi o oaie albă și va pleca înspre sud, iarna va fi grea; dacă se va trezi o oaie neagră și va pleca spre nord, iarna va fi ușoară.
ïżœn lipsa unui acord scris din partea Monitorul Expres,
puteïżœi prelua maxim 500 de caractere din acest articol
dacïżœ precizaïżœi sursa ïżœi dacïżœ inseraïżœi vizibil
link-ul articolului:
Distribuie pe Facebook acest articol pentru a putea fi citit ïżœi de prietenii tïżœi!