Cine se ceartă de Blagoveștenii are necazuri tot anul
×
ïżœ n c h i d e
g a l e r i a
f o t o
Dimensiune font:
Autor: Ana Pitiș,
25.03.2019
Astăzi, de Blagoveștenie se sărbătorește vestea cea bună adusă Fecioarei Maria de către trimisul lui Dumnezeu, îngerul Gavriil
Astăzi cinstim Buna Vestire, Blagoveștenia, ziua în care se sărbătorește vestea cea bună adusă Fecioarei Maria de către trimisul lui Dumnezeu, îngerul Gavriil. Buna Vestire este o sărbătoare cu dată fixă, 25 martie, de la care până la Crăciun, când Fecioara Maria l-a născut pe Iisus, sunt exact nouă luni. În ziua Bunei Vestiri este marcat momentul în care Fecioara Maria din Nazaret, crescută în templu până la 15 ani, a fost aleasă de Dumnezeu să-l nască pe fiul său și a primit înștiințare prin Arhanghelul Gavriil, sărbătorit la rândul său pe 26 martie. Buna Vestire este sărbătorită în fiecare an în perioada Postului Mare, fiind una dintre sărbătorile pentru care Biserica acordă dezlegare la pește, indiferent în ce zi a săptămânii ar cădea aceasta.
Sfaturi din bătrâni
În trecut, Blagoveștenia era un timp favorabil pentru aflarea norocului și rodului pomilor fructiferi, pentru previziuni meteorologice. Femeile strângeau apa din zăpada topită pentru a o folosi în practicile de medicină și cosmetică populară. Cu zeci de ani în urmă, pe la sate, babele se spălau cu această apă din zăpadă topită pentru că erau convinse că, astfel, puricii nu se vor atinge de ele tot anul. Tot bătrânii spuneau că de Buna Vestire e bine să se pună pe pragul casei pâine și sare pentru hrana îngerilor. Se crede că acum, de Blagoveștenii, sosesc rândunelele, iar cucul cântă prima oară în an, de aceea sărbătorii i se mai spune și Ziua Cucului. Cucul anunță sosirea efectivă a primăverii. Primul său cântec trebuie să fie așteptat de toți oamenii în haine curate, cu stomacul plin și cu bani în buzunare. Căci orice cântat al cucului trebuie plătit, ca să aducă noroc, sănătate și belșug. Prin urmare, dacă auzi cucul, aruncă un bănuț în direcția din care se aude. Dacă pasărea îți cântă drept în față, e semn bun. Legea nescrisă, din străbuni, spune că de Blagoveștenii nu avem voie să ieșim din casă flămânzi. În această zi e obligatoriu ca toți creștinii să mănânce bine, să nu simtă în nici un moment senzația de foame și să nu se iasă din casă cu stomacul gol.
Soții nu au voie să se certe
Buna Vestire este cunoscută în calendarul popular și sub denumirea de Ziua Cucului. De ce ziua cucului? Pentru că în această zi are loc primul său cântec, prin care anunță venirea primăverii. Potrivit tradiției, dacă primul cântec al cucului era auzit pe stomacul gol, în spatele omului, era semn rău: Cucu-n spate mi-a cântat/și moartea m-a săgetat! Există obiceiul ca în această zi să se numere de câte ori cucul își cânta numele, număr care ar dezvălui câți ani mai avem de trăit. Flăcăii și fetele îl întrebau pe cuc când se vor căsători: Cucule voinicule/Câți ani îmi vei da/pân m-oi însura (mărita)? Dacă se întâmplă ca după rostirea acestor cuvinte cucul să cânte, cântecul său echivala cu un an de așteptare. Dimpotrivă, dacă el tăcea, tăcerea sa era semn că avem de-a face cu o căsătorie grabnică. De asemenea, craca pe care a cântat cucul de ziua sa era tăiată și pusă în scăldătoarea fetelor, în speranța că flăcăii nu le vor ocoli. Tradiția mai spune că, în această zi aducătoare de veste minunată, oamenii nu au voie să se certe, fiind mare păcat: cine se ceartă în ziua de Buna Vestire are necazuri tot anul.
Ritualuri
La Blagoveștenie se făceau multe acte de purificare a spațiului, de alungare a șerpilor de pe lângă casă, a insectelor și omizilor din livezi: afumarea cu tămâie a clădirilor, curților, oameniilor și vitelor în Transilvania și Banat, producerea zgomotelor de care să se sperie forțele malefice prin tragerea unui clopoțel legat de picior, în satele din Transilvania, sau lovirea fiarelor în Banat, aprinderea focurilor în grădini și livezi. Fertilitatea în noul an era invocată prin stropitul rădăcinii prunilor cu țuică și amenințarea cu securea a pomilor fructiferi că vor fi tăiați dacă nu rodesc. În unele zone, pentru a avea roade bogate în livezi, pomii se amenințau cu toporul și se stropeau cu țuică. Tot acum, gospodarii din Maramureș adună lucrurile de prisos de prin curți și le dau foc. Ritualul, cunoscut sub numele Noaptea focurilor, e practicat la fiecare casă maramureșeană, el durând până după miezul nopții sau până în zori. În unele zone, pentru a avea roade bogate în livezi, pomii se amenință cu toporul și se stropesc cu țuică.
Dezlegare la pește
Tot astăzi este și dezlegare la pește, ceea ce înseamnă că, chiar dacă suntem în plin post, ortodocșii pot să mănânce pește. În Bucovina nu se pun ouă sub cloșcă de Buna Vestire, pentru că se consideră că ar putea ieși pui cu două capete și patru picioare. Fiind dezlegare la pește, se spune că acela care gustă pește de Buna Vestire se va simți ca peștele în apă și va fi sănătos tot anul. Totuși existau oameni care nu aveau voie să mănânce pește; astfel, femeile gravide care mâncau pește se spune că nășteau copii băloși și mucoși, iar copiii care încă nu apucaseră să vorbească ar fi rămas muți ca peștii, dacă mâncau pește în general, nu numai la Buna Vestire.
De Buna Vestire nu se lucrează
Pentru a cinsti această sărbătoare, nici un creștin nu trebuie să lucreze de Buna Vestire, căci dacă va încălca interdicția și va păcătui în acest fel el va munci fără spor și nimic nu îi va ieși cum trebuie. În popor se spune că, dacă se macină porumb în această zi, și se va da mălaiul ca momeală la pești, aceștia vor muri dacă îl vor înghiți. De Blagoveștenii nu-i voie să tai pâinea și nici orice altceva pentru vitele ce merg la pășune, că le mănâncă lupii. În anumite zone ale țării, de Buna Vestire, vânătorii superstițioși merg la biserică, se spovedesc și iau anafură. Pentru a fi țintași buni peste an, ei pun anafura într-o scorbură de copac, o astupă și trag în ea. Dacă glonțul va nimeri direct în anafură, și va curge sânge, atunci va avea succes la vânătoare. De la Blagoveștenii înainte însă, poți lucra orice afară: poți toarce, poți să țeși, poți să dormi.
Junii tineri ies cu surla
În Schei, în ziua de Blagoveștenii, junii tineri urmează o tradiție cu vechime și urcă pe Coasta Prundului, unde trag din surlă anunțând venirea primăverii. Etnograful și folcloristul Gheorghe Pitiș povestește cum se desfășurau evenimentele pe vremea sa (la sfârșitul secolului XIX-începutul secolului XX): Trecuse de amiazi; lumea ospătată și veselă părea totuși că așteaptă ceva și trecând în sus sau în jos pe vreuna din ulițele de Pe Tocile, ai fi putut auzi pe câte cineva întrebând: «au trecutu?», ori «n-au mai ieșitu?». Apoi ai fi auzit strigăte de: «iacătă-i, veniți de-i vedeți», chemându-și fiecare pe ai săi din casă, ca să vie să-i vadă. În același timp ai fi putut vedea în mijlocul cutărei sau cutărei curți vreo babă sau vreun bătrân cu ochii stinși și plini de lacrimi și gârboviți de ani, stând cu fața spre Coastă, apoi făcându-și cruce și zicând cu glas apăsat: «Mulțumescu-Ți Ție Doamne că m-ai învrednicit să mai aud odată sfânta surlă!».
Grota Bunei Vestiri
Locul unde se crede că Fecioara Maria a primit vestea că va naște pe Iisus este în prezent ocupat de o impunătoare biserică, Bunavestire din Nazaret. Aceasta este o biserică catolică modernă, construită pe ruinele unor biserici bizantine din perioada Cruciadelor. În această biserică se află o grotă, ce poate fi vizitată de pelerini, unde Fecioara Maria ar fi fost înștiințată de Arhanghelul Gavriil că îl va naște pe Mântuitor. Biserica este decorată cu mozaicuri ale Fecioarei donate bisericii de către comunități creștine din întreaga lume, inclusiv din România. Tradiția ortodoxă din zonă spune că de fapt Vestirea Mariei de către îngerul Gavriil că va da naștere lui Mesia s-ar fi petrecut la izvorul de unde aceasta lua apă. Astăzi, acest izvor se află în biserica ortodoxă greacă Sfântul Gavriil, care se află nu foarte departe de Grota din Nazaret.
Gavriil a rostit primul numele lui Iisus
În ziua ce urmează Bunei Vestiri, pe 26 martie, este sărbătorit Soborul Arhanghelului Gavriil, vestitorul tainelor divine, înger cinstit atât de creștini, cât și de mozaici și mahomedani. Musulmanii cred că el i-ar fi dictat profetului Mahomed Coranul. Gavriil este cel care a vestit nașterea Fecioarei, a lui Ioan Botezătorul și a lui Iisus, iar tradiția creștină spune că tot el ar fi ridicat piatra de pe mormântul Domnului și a stat deasupra ei la ceasul Învierii. Dumnezeu a hotărât ca Arhanghelul Gavriil să ia chip văzut, pentru numeroasele faceri de bine pe care le-a adus oamenilor.
ïżœn lipsa unui acord scris din partea Monitorul Expres,
puteïżœi prelua maxim 500 de caractere din acest articol
dacïżœ precizaïżœi sursa ïżœi dacïżœ inseraïżœi vizibil
link-ul articolului:
Distribuie pe Facebook acest articol pentru a putea fi citit ïżœi de prietenii tïżœi!