Postul ține 40 de zile, pînă în 25 decembrie
Este un post al bucuriei, cu multe dezlegări la pește, untdelemn și vin
Degeaba postim din punct de vedere al hranei, dacă nu ne curățim inima de invidie, răutate, zgîrcenie și slavă deșartă, ne învață preotul Ștefan Botoran
Astăzi, 14 noiembrie, începe Postul Nașterii Domnului, o perioadă foarte importantă pentru toți creștinii. Acest post ține 40 de zile, începînd cu data de 15 noiembrie și sfîrșind la 25 decembrie, lăsînd sec în seara Sfîntului Filip, pe 14 noiembrie. Totuși, dacă această zi cade fie miercurea (ca anul acesta), fie vinerea, postul începe încă din 14 noiembrie. Postul reprezintă un interval de reflecție în care lăsăm pe locul al doilea cele pămîntești și ne concentrăm asupra sufletului, a relației pe care o avem cu Dumnezeu și cu aproapele, pentru că, după cum știm, creștinismul nu este o religie solitară, este o religie a iubirii, în care ne mîntuim împreună prin iubire, milostenie și dăruire. Aproapele nostru este un instrument în calea mîntuirii noastre, iar în acest sens este sugestivă pilda samariteanului milostiv. Cine este aproapele nostru? Orice om, indiferent de rasă, statut social, religie sau profesie este aproapele nostru, explică preotul făgărășean Ștefan Botoran.
Înfrînarea limbii și paza inimii sînt esențiale pentru un post corect
Iertarea greșelilor celor care ne-au făcut rău este o condiție a postului. Degeaba postim din punct de vedere al hranei, dacă nu ne curățim inima de invidie, răutate, zgîrcenie și slavă deșartă. Acesta este postul creștinului. Înfrînarea limbii și paza inimii sînt esențiale pentru un post corect. Unul dintre părinții pustiei, Avva Or, spunea: «de vei cleveti pe fratele tău și te va mustra cugetul, du-te și fă metanie și spune-i că l-ai clevetit și te păzește ca să nu mai fii batjocorit! Că moarte este sufletului clevetirea». Nu ne dăm seama cît rău putem face cu limba, cîtă ură atragem și cît putem distruge. Se spune, și pe bună dreptate, că un om iartă mai degrabă o palmă decît un cuvînt împotriva demnității sale. Să nu cădem în păcatul judecății, să ne uităm mai degrabă la bîrna din ochiul nostru decît la paiul din ochiul celui de lîngă noi, ne îndeamnă preotul Ștefan Botoran. Să avem iarăși grijă să ne biruim mînia. Avva Pimen dădea un sfat călugărilor, care este valabil și pentru noi: «Nu este călugăr cîrtitorul, nu este călugăr cel ce face răsplătire, nu este călugăr cel care se mînie». Dacă înlocuim cuvîntul călugăr cu «creștin», printr-un exercițiu al imaginației, avem: «Nu este creștin cîrtitorul, nu este creștin cel ce răsplătește răul cu rău, nu este creștin cel care se mînie». Uitarea răului este un alt dar pe care trebuie să-l cerem de la Dumnezeu în această perioadă, mai spune preotul.
De ce să postim?
De ce trebuie să postim? ,,Postul, avînd originea lui încă din Rai și din Legea Veche și din Legea Darului, avînd tradiție evanghelică și apostolică, el s-a pus în dumnezeieștile canoane obligatoriu, cu rînduială pentru toată Biserica universală creștină în cele patru posturi de peste an, lunea, miercurea și vinerea și în zilele în care se postește post negru, cum este ziua de 29 august, Înălțarea Sfintei Cruci și celelalte ne învață părintele Cleopa. ,,Postul nu trebuie să rămînă o faptă izolată, ci postul trebuie să fie unit cu părăsirea păcatului. Nu postim numai de bucate, ci trebuie să postim și de păcate, spunea părintele Teofil Părăianu de la Mănăstirea Brîncoveanu din Sîmbăta de Sus. Avem patru posturi importante peste an: Postul Nașterii Domnului, care începe la 15 noiembrie (anul acesta la 14 noiembrie) și ține pînă la 24 decembrie; Postul Paștelui care durează șapte săptămîni înainte de Paște, Postul Sfinților Apostoli Petru și Pavel, care are o durată variabilă, în funcție de ziua în care cad Paștile, și Postul Adormirii Maicii Domnului care ține între 1 și 15 august. Postul Crăciunului este un post al bucuriei și are foarte multe zile de dezlegare la pește: se poate mînca pește sîmbăta și duminica, în zilele sfinților mai importanți și la hramuri de biserică.
Zile cu dezlegare la pește
În acest post se obișnuiește ca toți credincioșii să postească de carne, brînză și ouă, în timp ce lunea miercurea și vinerea se consumă mîncare fără ulei și fără vin. În zilele de marți și joi se face dezlegare la untdelemn și vin. Mai mult, sîmbetele și duminicile, pînă pe 20 decembrie inclusiv se dezleagă de untdelemn, pește și vin.
Dacă în zilele de luni, miercuri și vineri Biserica Ortodoxă prăznuiește vreun sfînt mare, însemnat în calendar cu cruce neagră, creștinii pot consuma untdelemn și vin; iar dacă hramul bisericii sau vreo sărbătoare e însemnată în calendar cu cruce roșie, atunci se face dezlegarea și la pește.
Prima și ultima săptămînă a postului sînt perioade cu postire mai aspră, iar zilele de sîmbătă și duminică nu au dezlegare la pește, ci doar la vin și untdelemn. În ziua de Ajun se mănîncă abia seara și doar grîu fiert îndulcit cu miere, covrig, turte din făină și poame.
De Crăciun, indiferent de ziua în care cade se mănîncă de dulce.
Prima dezlegare la pește din acest post este în 21 noiembrie, cînd în calendarul ortodox este Intrarea Maicii Domnului în Biserică.
Potrivit Calendarului Ortodox, publicat pe site-ul Patriarhiei, se mai poate mînca pește în zilele de 24, 25 și 30 noiembrie, în 1, 2, 3, 4, 6, 8, 9, 13, 15, 16 și 18 decembrie. Iertarea greșelilor celor care ne-au făcut rău este o condiție a postului.
ïżœn lipsa unui acord scris din partea Monitorul Expres,
puteïżœi prelua maxim 500 de caractere din acest articol
dacïżœ precizaïżœi sursa ïżœi dacïżœ inseraïżœi vizibil
link-ul articolului:
Distribuie pe Facebook acest articol pentru a putea fi citit ïżœi de prietenii tïżœi!