Sfîntul Ilie este cinstit de creștini ca aducător de ploi, după ce, prin rugăciunea sa, a salvat de la moarte poporul din Israel, după trei ani și jumătate de secetă. El este totodată divinitate populară a Soarelui și a focului, atestată prin numeroase tradiții și datini. Sfîntul Prooroc Ilie Tesviteanul, sărbătorit în 20 iulie, a fost fiul lui Sovac, un preot al Legii Vechi, care locuia în cetatea Tesve din Galaad (Israel). De la această cetate provine numele de Tesviteanul al proorocului. Ilie se bucură de o cinstire deosebită din partea Bisericii, ziua prăznuirii sale fiind marcată în calendar cu roșu, însemnare ce nu apare în acest fel la niciun alt prooroc. Sfîntul Ilie a trăit cu peste opt sute de ani înainte de întruparea Mîntuitorului, pe vremea regelui Ahab, în regatul Israel din Samaria. Sfinții Părinți spun că Moise și Ilie au fost prezenți la Schimbarea la Față de pe Tabor, pentru a li se îndeplini dorința de a vedea fața lui Dumnezeu prin fața schimbată în lumina lui Hristos. În viața lor pămîntească, ei nu au reușit să vadă fața lui Dumnezeu - Moise a văzut doar spatele lui Dumnezeu, pe Muntele Sinai, iar Ilie s-a retras într-o peșteră atunci cînd Dumnezeu a trecut în adiere de vînt. În perioada sa pămînteană, Ilie a săvîrșit și păcate, cel mai mare fiind uciderea părinților săi, la îndemnul diavolului. Dumnezeu l-a iertat, l-a trecut în rîndul sfinților și l-a urcat la cer într-o trăsură cu roți de foc trasă de cai albi înaripați. În cer, Sfîntul Ilie cutreieră norii, fulgeră și trăsnește dracii cu biciul său de foc, pentru a-i pedepsi pentru răul care i l-au pricinuit. Și, pentru că dracii înspăimîntați se ascund pe pămînt prin arbori, pe sub streașina caselor, în turlele bisericilor și chiar în trupul unor animale, Sfîntul Ilie trăsnește năprasnic, pentru a nu-i scăpa nici unul dintre ei.
Potrivit tradiției, în dimineața zilei de Sfîntul Ilie, se culegeau plante de leac, în special busuioc, se puneau la uscat în podurile caselor, sub streșini sau în cămări. Tot tradiția spune că nu era voie să se consume mere pînă la 20 iulie și nici nu era voie ca aceste fructe să se bată unul de altul, pentru a nu cădea grindina, obiceiul acesta fiind păstrat și astăzi. Bisericile sînt pline, în această zi, cu bucate pentru pomenirea morților (Moșii de Sfîntul Ilie), iar la casele gospodarilor se organizează praznice mari. Se credea și se mai crede și astăzi că, dacă tună de Sfîntul Ilie, toate alunele vor seca, iar fructele din livezi vor avea viermi. Oamenii mai spun că, după ziua Sfîntului Ilie, vor începe ploile mari de vară. Ilie este considerat un sfînt mînios, care i-ar pedepsi pe cei care lucrează în 20 iulie. Și pentru că îl știa mînios, Dumnezeu nu i-a spus niciodată cînd este ziua lui, de teamă să nu aducă urgie peste oameni, spune legenda. Sărbătoarea proorocului Ilie Tesviteanul este și ziua Aviației Române, acest sfînt fiind considerat, începînd din 1913, ocrotitorul și patronul aviatorilor.
ïżœn lipsa unui acord scris din partea Monitorul Expres,
puteïżœi prelua maxim 500 de caractere din acest articol
dacïżœ precizaïżœi sursa ïżœi dacïżœ inseraïżœi vizibil
link-ul articolului:
Distribuie pe Facebook acest articol pentru a putea fi citit ïżœi de prietenii tïżœi!