Rusaliile reprezintã consacrarea solemnã a Bisericii întemeiate de Iisus Hristos. Duhul Sfânt nu este dãruit numai Bisericii în ansamblu, ci ºi fiecãrui creºtin în parte, cu darurile sale. Minunea Rusaliilor de la Ierusalim se continuã în Bisericã, aducînd rod în taina Sfântului Mir. De aceea, Rusaliile sunt ºi o sãrbãtoare de mulþumire pentru harul Mirului.
Tradiþiile de Rusalii se întemeiazã pe credinþa în viaþa veºnicã, în existenþa spiritelor rele (diavoli) ºi în posibilitatea de mijlocire înaintea lui Dumnezeu pentru sufletele celor adormiþi, scrie crestinortodox.ro.
Rusaliile - "Pogorîrea Duhului Sfînt" - se prãznuiesc întotdeauna duminicã, la cincizeci de zile dupã Învierea Domnului. În ajunul acestei duminici, sîmbãtã dimineaþã, se face pomenirea morþilor. În popor, aceastã sîmbãtã este numitã "Moºii de Varã", "Moºii de Rusalii" sau "Moºii cei Mari".
Frunzele de tei
Duminica Rusaliilor, cînd este prãznuitã Pogorîrea Duhului Sfînt, se face prilej pentru aducerea aminte de "limbile ca de foc" care s-au pogorît peste Apostoli. Aceste "limbi" sînt închipuite astãzi de frunzele de nuc sau de tei, care sînt aduse de credincioºi la bisericã, spre a fi sfinþite. Dupã slujbã, frunzele se iau acasã ºi se aºeazã la icoane ºi la uºi.
În popor se crede cã frunzele ºi ramurile de tei feresc gospodãriile de fulgere, de grindinã ºi de duhurile cele rele. Aceastã credinþã popularã poate fi întemeiatã pe sãrbãtoarea Pogorârii Duhului Sfânt, dacã se are în vedere sfinþirea frunzelor cu aghiazmã, ele devenind astfel purtãtoare de har.
Sfinþirea semãnãturilor
Îndatã dupã slujbã, în Duminica Pogorîrii Duhului Sfînt, preotul ºi credincioºii merg pe câmp ºi sãvârºesc Sfestania, adicã sfinþirea micã a apei. Cu aghiazma aceea se stropesc semãnãturile câmpului, atât de preot, cât ºi de fiecare credincios în parte.
Rusaliile, în mitologia popularã
În mitologia popularã, "Rusaliile" sînt niºte spirite rele (iele, zâne). Se mai spune despre Rusalii cã sunt fiicele lui "Rusalim împãrat", acesta din urmã fiiind o personificare a cetãþii Ierusalim. Ele stau pe pãmânt vreme de o lunã. Nu pot fi vãzute de oameni. Pe unde trec ele, apar tot felul de boli ºi necazuri. Ele umblã îmbrãcate în alb, danseazã în vãzduh ºi cautã locuri neumblate. Locurile unde joacã rãmân arse ºi neroditoare. Pentru a fi feriþi de ele, oamenii pun în casã pelin ºi usturoi. În aceste zile, frunze de pelin se pun în toate bãuturile, cu excepþia apei.
Cine sînt, de fapt, Rusalcele, fãpturile fantastice?
Rusaliile sînt o straveche sãrbãtoare preluatã de geto-daci din mitologia romanã. La romani, Rosalia, „Sãrbãtoarea Trandafirilor” era o zi închinatã cultului morþilor, în care pentru sufletele celor dispãruþi se aduceau ofrande: alimente ºi trandafiri pentru a le îmblînzi. La romani, Rosalia s-a transformat, suferind influenþe ale cultului solar ºi ale miturilor autohtone, iar cele nouã zile de Rosalii au fost personificate sub forma unor fãpturi daimonice tinere, frumoase, capricioase ºi rãzbunãtoare, citim în revista Cultura.
Acestea sînt personaje feminine (cvasi)malefice care trãiesc în vãzduh ºi în pãdure. Rusalcele sunt sufletele fetelor moarte de tinere. Similar Ielelor, cu care uneori sunt confundate, una dintre calitãþile lor principale este dansul deosebit de frumos. Danseazã în aer sau pe pamînt, noaptea, aºezate în cerc, dar dacã sînt zãrite de un muritor sau dacã, din greºeala cineva calcã pe locul pe care au dansat, acesta se îmbolnaveºte foarte grav de o boala numitã, în limbaj popular, "luat de Rusalii".
Ele umblã în cete formate din spirite fãrã soþ (3-5-7-9). Dacã se întâmplã sã fie vãzute, sau auzite de cineva, acela nu trebuie sã se miºte sau sã le vorbeascã. Pe unde jocã, pãmântul rãmâne ars ºi bãtãtorit, iarba se înegreºte sau înceteazã sã mai creascã.
Zîne rele
Rusaliile pedepsesc oamenii care fac rele, pe cei care nu le respectã zilele de sãrbãtoare, care dorm sub pomi sau aduc noaptea apã de la fîntanã; îi ridicã pe sus în vîrtejuri, îi pocesc sau sluþesc. Diferite forme de reumatism ºi maladii neuro-psihice se numesc „luat de Rusalii” sau „ologit de Rusalii”. De aceste boli se putea scãpa prin descântec de Rusalii, citind din cãrþi la mînastire, intrând în Hora Cãluºului, sau sãrind peste bolovanul pe care Cãluºarii îl pun pe pãmînt.
Dupã ce pãrãsesc mormintele în Joia Mare ºi petrec Paºtele cu cei vii, Rusaliile refuzã întoarcearea în lãcaºurile lor. Pentru a le determina sã plece, li se împart pomeni abundente la Moºii de Varã. La marile lor praznice, (Sfredelul Rusaliilor, Rusalii, prima zi din postul lui Sf. Petru), cînd aceste spirite ale morþilor deveneau extrem de periculoase, oamenii purtatu usturoi sau pelin la brâu sau intrau în hora Cãluºului în ziua de Rusalii.
Remediul magic-ritual impotriva bolilor provocate de rusalce, erau in sudul tarii ºi în Moldova,Caluºarii. Tot Cãluºarii erau cei care le determinau sã plece din lumea celor vii.
Cãluºarii
"Dansul cãluºarilor" este un obicei popular legat tot de Rusalii. Se crede cã acest dans ritual poate sã vindece relele fãcute de Rusalii. Se adunã cei mai buni dansatori ai satului ºi formeazã o ceatã de 13 cãluºari. Timp de o lunã, ei se leagã cu jurãmânt cã vor juca "Cãluºul". În acest timp, bolnavii cautã sã se vindece. Cel bolnav se întinde pe pãmînt, iar cãluºarii încep dansul ºi sãriturile. La un anumit timp, fiecare cãluºar sare peste cel bolnav, iar la sfârºit, celui bolnav i se ºopteºte la ureche o urare de sãnãtate
Superstiþii
Cel mai probabil, cuvîntul "Rusalii" derivã din cuvîntul slav "rusalka", rusalcele fiind spirite ale apei de genul nimfelor, zânelor, demonilor de apã, care erau sãrbãtoriþi, pentru a fi îmbunaþi, în prima sãptãmînã a lunii iunie. Aceastã tradiþie pãgânã, pre-creºtinã s-a transmis ºi romanilor, care au denumit rusalka "dragaicã" (drãcoaicã, demon). În aceastã sãptamânã era interzis spãlatul, scãldatul, ºi în general, îi era interzis unei persoane sã se apropie de ape.
Peste aceastã sãrbãtoare s-a suprapus sãrbãtoarea pogorîrii Sfîntului Duh. Denumirea ºi sãrbãtoarea rusaliilor a fost împrumutatã ºi de cãtre romani. Cînd Imperiul Roman a devenit creºtin în marea majoritate, aceastã sãrbãtoare (împreunã cu multe altele) au fost creºtinate în sensul cã au primit o semnificaþie creºtinã, suprapusã vechii sãrbãtori, în timp semnificaþia ºi motivele iniþiale fiind date uitãrii.
Pe lîngã multitudinea de tradiþii ºi obiceiuri, de Rusalii întâlnim ºi o serie de superstiþii, dintre acestea câteva mai cunoscute, sînt urmãtoarele:
- În zilele de Rusalii nu e bine sã mergi la câmp, pentru cã Ielele te pot prinde ºi pedepsi;
- De Rusalii nu se intrã în vie, nu se merge în locuri pustii, pe lîngã pãduri sau fîntîni fiindcã te poþi întîlni cu spiritele rele;
- Cine lucreazã în ziua de Rusalii va fi pedepsit de puterea Ielelor, deoarece nu cinsteºte ºi preþuieºte cum se cuvine ziua;
- De la Rusalii timp de 9 sãptãmîni nu se vor mai culege ierburi de leac;
- În ziua de Rusalii nu e bine sã te cerþi cu alþii fiindcã vei fi “luat din Rusalii”, etc.
Distribuie pe Facebook acest articol pentru a putea fi citit �i de prietenii t�i!