Joia Mare, numită și Joia Patimelor sau Joia Neagră, este ultima joi din Postul Paștelui
Astăzi este Joia Mare, cea de-a patra zi din Săptămîna Sfintelor Patimi. Patru lucruri sînt prăznuite în Joia Mare: spălarea picioarelor apostolilor de către Hristos, Cina Domnească la care s-a instituit Taina Împărtășaniei (Euharistia), rugăciunea din grădina Ghetsimani și prinderea Domnului de către cei ce voiau să-l ucidă. În Joia Mare, oamenii merg la biserică să se spovedească și împărtășească. Seara, pe vremuri, lumea se ducea la priveghi, la denie, în haine de doliu, făcute din pînză albă și cusute cu negru. Tot joi este ziua în care gospodinele trebuie să vopsească ouăle în roșu, urmînd ca în Sîmbăta Mare să coacă pasca și cozonacul ce vor fi aduse la biserică în noaptea de Înviere pentru a fi sfințite.
Cine doarme azi rămîne leneș tot anul
În credința populară Joia Mare este termenul final cînd femeile trebuie să termine de tors cînepa. Există credința că în Joia Mare nu este bine să dormi, căci cine doarme în această zi va rămîne leneș un an întreg. În special dacă doarme o femeie, va veni Joimărița care o va face să nu poată lucra nimic tot anul. Joia Mare este ultima zi din Postul Mare, zi în care se pomenesc morții. Din această cauză, în unele zone se numește și Joia Morților. Încă din Joia Mare se aprind lumînări și se oferă pomană pentru sufletele morților. Se crede că, începînd din Joia Mare și pînă la Rusalii, raiul și iadul au porțile deschise, iar sufletele morților pot circula libere. După datină, se fac focuri, anume pentru morți, în curtea gospodăriei; lîngă focuri se pun scaune cu pături, iar pentru hrana celor răposați se lasă o pîine întreagă, un cuțit și o carafă cu apă. Și la morminte se aprinde cîte o lumînare, pentru a da de știre că pregătirile sînt gata. Femeile pregătesc colaci, pe care îi împart săracilor, alături de fiertură de varză sau fasole.
De azi nu se mai trag clopotele la biserici
Înroșirea ouălor de Paști se face în Joia Mare, spunîndu-se că ouăle înroșite și fierte în această zi nu se strică un an întreg. Tot în Joia Mare, fetele cele mari și nevestele tinere care doreau să fie jucate de flăcăi duceau cîte o salbă cu bani pe care o ascundeau lîngă o fîntînă, lăsînd-o acolo peste noapte. Aceasta era apoi scoasă în duminica Paștilor și purtată la gît, pentru a fermeca flăcăii. O altă tradiție este nunta urzicilor, ceea ce înseamnă înflorirea și, implicit, încetarea acestora de a mai fi bune de mîncat. În decursul Săptămînii Mari sînt trei privegheri. Cea mai însemnată e în noaptea de Joia Mare, cînd se citesc cele 12 evanghelii. În unele părți fetele care merg la slujba religioasă iau o sfoară și fac cîte un nod după citirea fiecărei evanghelii.
Cînd se duc acasă și se culcă, pun această sfoară sub pernă, fiind încredințate că îl vor visa pe cel care le este predestinat. Din Joia Mare pînă în ziua de Paști, nu se mai trag clopotele la biserici.
Cina cea de taină
,,Ci unul dintre cei doisprezece, care se numea Iuda Iscariotul, s-a fost dus la mai-marii preoților, Și le-a zis: Ce voiți să-mi dați, și eu îl voi da în mîinile voastre? Iar ei s-au învoit cu el treizeci de arginți. Și de atunci căuta un prilej potrivit ca să-l dea în mîinile lor. (Matei 26, 14-16 ). Pe cînd Iuda fugea să-L vîndă, Iisus pregătea cu ucenicii Paștile. ,,În cea dintîi zi a Azimilor, au venit ucenicii la Iisus și l-au întrebat: Unde voiești să-ți gătim, ca să mănînci Paștile? El le-a răspuns: mergeți în oraș, la cutare și spuneți-i: Învățătorul zice: timpul meu este aproape; la tine voi să fac Paștile cu ucenicii mei. Și ucenicii au făcut precum le-a poruncit Iisus și au gătit Paștile.... Iar pe cînd mîncau, Iisus luînd pîinea, a binecuvîntat, a frînt și dînd ucenicilor a zis: Luați, mîncați, aceasta este trupul meu. Și luînd paharul și mulțumind, le-a dat zicînd: beți dintru acesta toți; Că acesta este sîngele meu, al legii celei noi, care pentru mulți se varsă, spre iertarea păcatelor. Ci vă spun vouă, nu voi mai bea de acum din acest rod al viei pînă în ziua aceea cînd îl voi bea cu voi, nou, întru împărăția Tatălui meu. (Matei 26, 17-29)
Iisus a spălat picioarele ucenicilor
Mîntuitorul spală picioarele ucenicilor pentru a arăta valoarea morală a smereniei. Cine vrea să fie slujit, să fie mai întîi slujitorul tuturor. ,,Mai nainte de sărbătoarea Paștilor, știind Iisus că a sosit ceasul Lui, ca să treacă din lumea aceasta la Tatăl, și iubind pe ai săi, care erau în lume, i-a iubit pînă la urmă. Și cînd a fost Cina, iar Diavolul pusese acum în inima lui Iuda, fiul lui Simon Iscarioteanul, cugetul vînzării, știind Iisus că Tatăl i-a dat lui toate în mînă și cum că de la Dumnezeu a ieșit și la Dumnezeu merge, S-a sculat de la cină, s-a dezbrăcat de haine și luînd un ștergar s-a încins cu el. După aceea, a turnat apă în vasul de spălat și a început să spele picioarele ucenicilor și să le șteargă cu ștergarul cu care era încins. Și a venit la Simon Petru. El i-a zis: Doamne, Tu să-mi speli mie picioarele? A răspuns Iisus și i-a zis: Ceea ce fac eu, tu nu înțelegi acum, dar vei înțelege după aceasta. Petru însă i-a grăit: Nu, niciodată nu-mi vei spăla picioarele. Iisus i-a răspuns: dacă nu te voi spăla, nu ai parte cu mine. Zis-a lui Simon Petru: Doamne, nu numai picioarele mele, ci și mîinile și capul. Iisus a răspuns către el: Cine s-a lăut nu trebuiește să se mai spele fără numai pe picioare, fiindcă este curat în întregime. Și voi sînteți curați, însă nu toți. Căci știa pe cel ce avea să-L vînză, de aceea a zis: Nu toți sînteți curați. Iar după ce a spălat picioarele ucenicilor și și-a luat veșmintele, s-a pus iar la masă și a vorbit către ei: Înțelegeți ce v-am făcut eu? (Ioan 13, 1-12 )
ïżœn lipsa unui acord scris din partea Monitorul Expres,
puteïżœi prelua maxim 500 de caractere din acest articol
dacïżœ precizaïżœi sursa ïżœi dacïżœ inseraïżœi vizibil
link-ul articolului:
Distribuie pe Facebook acest articol pentru a putea fi citit ïżœi de prietenii tïżœi!