• În ªcheii Braºovului, în fiecare an, de Rusalii, Junii Bãtrîni organizeazã pentru Junii Tineri „Jocul strãmoºesc din Variºte“
Duminica Rusaliilor cade întotdeauna la 10 zile dupã înãlþare sau la 50 de zile dupã Paºti, cînd a avut loc evenimentul sãrbãtorit ºi cînd evreii îºi serbau ºi ei praznicul Cincizecimii. Este totodatã sãrbãtoarea întemeierii Bisericii creºtine, cãci în aceeaºi zi, în urma cuvîntãrii însufleþite a Sfîntului Apostol Petru, s-au convertit la creºtinism circa 3.000 de suflete, care au alcãtuit cea dintîi comunitate creºtinã din Ierusalim, nucleul Bisericii de mai tîrziu. De sãrbãtoarea Rusaliilor sel leagã o sumedenie de datini, credinþe ºi rituri religioase populare În semn de bucurie, de Rusalii, casele se împodobesc cu flori ºi ramuri verzi, îndeosebi de nuc sau de tei, ca ofrandã adusã florilor ºi fructelor. În biserici, se aduc duminicã frunze verzi de tei sau de nuc, care se binecuvînteazã ºi se împart credincioºilor, simbolizînd limbile de foc ale puterii Sfîntului Duh, Care S-a pogorît peste Sfinþii Apostoli. Rusaliile reprezintã ºi sãrbãtoarea care face trecerea de la obiceiurile de primãvara la cele de varã, de aceea tinerii danseazã ºi poartã cununi de flori pe cap.
Tradiþii de Rusalii
În popor, Rusaliile sînt considerate a fi iele, un fel de zîne rele, care-i pocesc sau le iau minþile oamenilor care îndrãznesc sã le priveascã. Pentru a se feri de ele, oamenii trebuie sã poarte asupra lor frunze de pelin, iar dacã le întîlnesc, sã nu-ºi ridice privirea ºi sã nu le vorbeascã. Fiind zîne ale apelor, în ziua Rusaliilor e bine ca oamenii sã nu se scalde, cãci îi paºte înecul. De Rusalii este legat ºi faimosul joc al cãluºarilor. Este un dans ritual de origine strãveche ºi neclarã, cu rol magic, pe de o parte patronat chair de iele, pe de alta capabil sã vindece relele. În popor se crede cã jocul cãluºarilor are puterea de a izgoni bolile cronice, iar vindecarea se face astfel: dupã ce bolnavul s-a aºternut la pãmînt, cãluºarii încep sãriturile lor ºi, la un anumit loc al cîntecului, calcã, unul dupã altul, de la cap pînã la picioare, pe cel culcat. În ªcheii Braºovului, în fiecare an, de Rusalii, Junii Bãtrîni organizeazã pentru Junii Tineri „Jocul strãmoºesc din Variºte“.
Moºii de varã
În ajunul Rusaliilor se sãrbãtoresc Moºii de varã. Se dau de pomanã vase de lut sau de porþelan, cãni, strãchini ºi vase de lemn (cofe, cofãiele), împodobite cu flori ºi umplute cu lapte, vin sau apã, dar ºi cu orez cu lapte ºi cireºe. În unele sate, Moºii de varã încep încã în dimineaþa sîmbetei de Rusalii, cînd pomenile amintite mai sus se trimit pe la casele vecinilor. Dar ritualul de pomenire are loc mai ales în cimitire, unde mormintele sînt curãþate ºi împodobite din timp, iar lumînãrile ard întreaga perioadã în care se desfãºoarã ceremonialul de pomenire.
Ce se spune în popor despre ziua Moºilor de varã
• Moºii se zice cã au fost nouã uncheºi bãtrîni, care, pe unde mergeau, numai bine ºi minuni fãceau.
• În zilele de Moºi se lucreazã orice, dar nu se toarce, cãci se crede cã se întorc colacii de la morþi îndãrãt. Nu se mãturã, cã se dã praf în ochii morþilor, care stau dupã uºã, pînã a doua zi, cînd, dupã terminarea liturghiei, îºi iau zborul cãtre cer.
• Ca sã fii ferit de furtiºaguri ºi pierderi peste an, este bine ca cea dintîi plãcintã pe care o faci sîmbãta, pentru a doua zi, s-o rupi în trei ºi s-o dai de pomanã sãracilor ori s-o mãnînci în casã.
• Ca sã fii ferit de boli „din apucate“ ºi ca sã le meargã bine zarzavaturilor din grãdinã se fac colaci ºi se dau, cu lapte, de pomanã pentru morþi.
• La Moºii de Cireºe (cum se mai numesc Moºii de varã) se aºazã masa, pe care se pun grãmezi de cireºe, flori ºi colãcei, apoi se împart la oameni ºi copii ce sînt chemaþi înadins.
• De Rusalii, gospodinele fac bucate cu carne de miel, plãcinte ºi dau de pomanã în blide noi, linguri noi ºi vase noi. Pãrinþii dau pomanã la fii ºi nepoti, naºii finilor, cumetrilor, rudele ºi prietenii unii altora
• Moºii de Varã se þin ca sã nu îmbãtrîneºti repede.
�n lipsa unui acord scris din partea Monitorul Expres,
pute�i prelua maxim 500 de caractere din acest articol
dac� preciza�i sursa �i dac� insera�i vizibil
link-ul articolului:
Distribuie pe Facebook acest articol pentru a putea fi citit �i de prietenii t�i!