Cina cea de Taină, momentul ultimei mese luate de Iisus împreună cu apostolii săi înainte de a fi ridicat de soldații romani
Dimensiune font:
Autor: MEx,
11.04.2017
În săptămîna care reprezintă cele șapte trepte ale ultimelor zile ale lui Hristos -Omul, credincioșii se roagă și postesc amintindu-și de zilele în care Iisus a pătimit pentru mîntuirea oamenilor
De ieri am intrat în Săptămîna Mare, timp în care, prin post, reculegere și rugăciune, credincioșii prăznuiesc cele șapte trepte ale ultimelor zile ale lui Hristos-Omul. În biserici au început Deniile, slujbe în care se pomenesc patimile Mîntuitorului, de la sosirea la Ierusalim și pînă la moartea sa pe cruce. Adică acele zile în care a fost trădat, chinuit, umilit și, în cele din urmă, răstignit. De aceea, mai este numită și Săptămîna Întuecată. Drumul Patimilor începe cu Intrarea Domnului în Ierusalim. Prima denie pascală se ține în seara zilei de Florii, cînd poporul evreu l-a întîmpinat pe Iisus cu ramuri de finic și cu osanale.
Luni, Iisus a uscat măslinul
În ziua de luni este pomenit Iosif Patriarhul, sau Iosif cel Preafrumos, cel pe care propriii frați l-au bătut și, crezîndu-l mort, l-au părăsit pe cîmp. El a ajuns din sclav prinț al Egiptului. Iertîndu-i pe cei ce i-au greșit, și-a salvat de foamete familia și poporul. Povestea lui Iosif prefigurează apariția lui Iisus care, deși vîndut de Iuda pentru 30 de arginți și răstignit, a iertat și a mîntuit omenirea. În aceeași slujbă este prezentată și pilda smochinului neroditor pe care Iisus l-a uscat într-o clipă. Smochinul semnifică pomul păcatului și secătuirea Legii vechi.
Marți, Mîntuitorul și-a prevestit Învierea
Ziua de marți este dedicată Predicii de pe Muntele Măslinilor, în care Hristos a prevestit distrugerea templului din Ierusalim, evenimentele viitoare și propria sa înviere. Se rememorează parabola celor 10 fecioare, cinci nesăbuite și cinci înțelepte. Înțeleptele l-au așteptat cu răbdare pe Mîntuitor, aprinzînd candelele în fiecare noapte. Nesăbuitele s-au culcat însă, crezînd că vor avea destul timp să se pregătească cînd va veni clipa. Mirele a venit pe neașteptate, fiind primit cum se cuvine de fecioarele înțelepte, pe care le-a și răsplatit. Fecioarele nesăbuite au fost alungate, pentru că au irosit șansa de a-l întîlni.
Miercuri, Iisus a fost vîndut
În Miercurea Mare, Biserica a rînduit ca fiecare credincios să ia aminte la două povești pline de semnificații. Una se referă la păcătoasa desfrînată, înstrăinată de Dumnezeu, dar care, cu mare căință și cu lacrimi, a uns trupul lui Hristos, devenind mironosiță. A doua pildă este despre Iuda, ucenicul care l-a vîndut pe Domnul fariseilor și cărturarilor, pentru 30 de arginți. În această zi, creștinii obișnuiesc să țină post negru.
Joi, a fost Cina cea de Taină
Patru momente grele de simboluri sînt amintite în Joia Mare: spălarea picioarelor apostolilor de către Hristos, Cina la care Isus i-a stîns în jurul său pe Apostoli și la care s-a instituit Taina Împărtășaniei (Euharistia), rugăciunea din grădina Ghetsimani și prinderea Domnului de către cei ce voiau să-l ucidă. Este cea mai importantă denie, credincioșii se roagă și priveghează, ascultînd cele 12 Evanghelii. Se ține post cu mîncare uscată. La biserici se mai trag clopotele, ci doar se bate toaca. Creștinii care s-au spovedit se împărtășesc. De dimineață, se pregătește împărtășania pentru un an, pentru bolnavi. Este și ziua în care femeile vopsesc ouăle în roșu.
Vinerea răstignirii
Vinerea Neagră este ziua cînd Iisus a fost adus la judecată, batjocorit, schingiuit și răstignit pe muntele Golgota. Seara, rememorînd momentul așezării Mîntuitorului în mormînt, în biserici se oficiază denia Prohodului. Cortegiul de credincioși, în frunte cu preoții, dă ocol bisericii de trei ori. Toată ziua se ține post negru. Nu se mai slujește Sfînta Liturghie. Credincioșii trec pe sub Sfîntul Aer (Epitaf), o pînză pe care se află imprimată icoana înmormîntării Domnului.
Lumină din Lumină
Sîmbăta Paștelui este ziua în care trupul Mîntuitorului s-a odihnit în mormînt. Seara, în biserici se aprind luminile, anunțînd că se apropie Învierea. În miez de noapte, în biserici se oficiază slujba Sfintelor Paști. Sînt sfințite pasca, ouăle roșii și celelalte bucate, pentru că postul a luat sfîrșit. Credincioșii iau Lumină din Lumină, spun Hristos a înviat! și răspund Adevărat a înviat!, formule cu care se salută apoi timp de 40 de zile, pînă la Înălțare. După slujba de Înviere credincioșii primesc Sfintele Paști, pîine stropită cu vin, care se mănîncă dimineața, pe stomacul gol. Sfîntul Paște se mănîncă pe stomacul gol toate cele trei zile de Sărbătoare. Dacă rămîne, trebuie păstrat cu grijă. E mare păcat să fie aruncate la gunoi chiar și firimiturile. Dovadă că e o pîine sfîntă, este și faptul că deși Paștele se usucă nu se strică și nu mucegăiește chiar dacă este păstrat cîțiva ani. Bătrînii spun că, în zile de post de peste an, Paștele luat dimineața la rugăciune poate fi și lecuitor. Și ție de foame cît o pîine mare.
Simboluri ale Patimilor Domnului
- punga cu 30 de arginți, simbolul trădării lui Iuda Iscarioteanul;
- cocoșul, simbolul negării de trei ori a lui Iisus de către Petru;
- treptele din fortăreața Antonina, pe care le-a urcat Iisus, spre a fi judecat de Pilat din Pont;
- stîlpul biciuirii lui Iisus, în curtea fortăreței Antonina;
- biciul roman, flagrum, pus în mîna lui Iisus, ca sceptru după biciuire;
- coroana de spini așezată batjocoritor de soldați pe capul lui Iisus;
- haina de purpură roșie așezată lui Iisus pe umeri, ca unui rege de carnaval la serbările hibernale romane Saturnalii;
- crucea purtată de Iisus pe Via Dolorosa;
- năframa Veronicăi, pe care s-a întipărit chipul Domnului, cînd i-a șters sudoarea de pe față, pe Drumul Crucii;
- tăblița de ghips cu gravura INRI-Iisus Nazarineanul, Regele Iudeilor- de pe orice mormînt creștin;
- piroanele cu care a fost fixat pe cruce;
- zarul cu care soldații romani au tras la sorți pe Golgota cămașa lui Iisus;
- buretele înmuiat în oțet;
- lancea cu care a fost Iisus înțepat în coaste de către soldatul Longinus;
- giulgiul în care a fost înfășurat Mîntuitorul și așezat în mormînt
Obiceiuri românești
În Săptămîna Mare e bine ca toți credincioșii să ierte și să se împace cu toți cei cu care au fost în dușmănie. În Joia Mare, fetele obișnuiesc ca, în timpul slujbei, să facă pe o sfoară cîte un nod, după fiecare evanghelie. Apoi își pun sfoara sub pernă ca să-și viseze alesul. Se spune că cine doarme joi va fi leneș tot anul. În Vinerea Mare, credincioșii se scaldă în apă rece pentru a fi feriți de boli. Se spune că dacă în Vinerea Mare plouă, anul va fi mănos. Femeile trebuie să aibă grijă să înceapă să gătească pentru Paște doar de joi, dar nu au voie să pună ceva pe foc în ziua de vineri. Sîmbătă pot termina însă toate treburile casei. În cuptor, vasele trebuie puse doar mîna dreaptă, iar numărul tăvilor în care se face cozonacul sau pasca trebuia să fie cu soț, altfel poate avea necazuri în anul care urmează.
Ce sînt Deniile
Deniile sînt slujbe de seara. Ele se țin după orele 18-19 (în limba slavă cuvîntul denii înseamnă zilnic). Șirul emoțional, triumfal, al Deniilor din Săptămîna Mare începe în seara din Duminica Floriilor. Apoi, de luni pînă vineri, în ziua cumplită a răstignirii, preoții rostesc rugăciuni rituale, cînturi, citesc fragmente liturgice din Vechiul Testament (Psalmi, Profeți etc.), numite paremii.
ïżœn lipsa unui acord scris din partea Monitorul Expres,
puteïżœi prelua maxim 500 de caractere din acest articol
dacïżœ precizaïżœi sursa ïżœi dacïżœ inseraïżœi vizibil
link-ul articolului:
Distribuie pe Facebook acest articol pentru a putea fi citit ïżœi de prietenii tïżœi!