În calendarul popular ziua închinată Nașterii Fecioarei Maria marchează hotarul astronomic dintre vară și toamnă
În fiecare an, la 8 septembrie, creștinii se bucură de Nașterea Fecioarei Maria, mama Mîntuitorului. La români, sărbătoarea se mai numește Sîntămăria Mică. Nu întîmplător, prima mare sărbătoare a Anului Nou Bisericesc început la 1 septembrie este prăznuirea Preacuratei. Fecioara Maria este cel mai venerat și mai iubit sfînt al creștinătății, cele mai multe biserici și catedrale purtîndu-i numele. Tot azi, se sfîrșește vara și rîndunelele încep să plece către țările calde. Ziua se pregătește să devină egală cu noaptea, iar lumea, se spune, se reînnoiește.
Maria, copilul născut printr-o minune
Sfînta Fecioară Maria a fost singurul copil al drepților Ioachim și Ana din Ierusalim. Nașterea Ei este datată între anii 19 și 22 î.H. Această sărbătoare este prăznuită în Răsărit din secolul al V-lea, iar în Occident a fost introdusă în secolul al VII-lea, în timpul Papei Serghie I, generalizarea ei avînd loc însă mai tîrziu, în secolul al IX-lea.
Se spune că părinții Mariei, Ioachim și Ana, oameni în vîrstă, s-au rugat mult lui Dumnezeu să le dăruiască un prunc. Ei I-au făgăduit că, dacă vor avea un copil, îl vor închina Lui. Minunea s-a produs și, pe 8 septembrie, a venit pe lume Maria, cea care va fi venerată pentru modestia, credința ei și, mai ales, pentru că a fost cea aleasă să-l nască pe Mîntuitor. Nașterea Sf. Fecioare Maria este începutul istoriei mîntuirii noastre, de aceea, la 8 septembrie, toți creștinii se bucură și sărbătoresc. Iar a doua mare bucurie este dată de credința și speranța noastră că Maica Domnului ne ocrotește de acolo, din împărăția cerurilor, unde se roagă Fiului ei, Iisus Hristos, pentru noi, oamenii.
Ziua mamelor
De Ziua Nașterii Sfintei Fecioare Maria, mamele care vor să li se împlinească o dorință legată de copiii lor este bine să se închine la o icoană făcătoare de minuni a Maicii Domnului, apoi să împartă dulciuri copiilor săraci. La fel sînt îndemnate să facă și gravidele care vor să aibă o naștere ușoară. Cu mult timp în urmă, se spunea despre femeile care nu puteau avea copii că au greșit, iar Dumnezeu și-a întors fața de la ele. Pentru a fi totuși binecuvîntate cu copii, ele țineau toate posturile din an, dădeau acatiste și lumînări bisericilor. Nelucrînd în ziua de vineri puteau fi ajutate de către Sfînta Vineri. Dacă tot nu li se împlinea dorința, se recurgea uneori la descîntece și farmece. De cele mai multe ori se rostea un descîntec deasupra unui pahar plin cu rachiu, vin sau borș, din care nu a gustat nimeni. Apoi se bea de trei ori, fără să fi mîncat înainte. În alte cazuri, se preparau băuturi din ierburi de leac (trandafir alb, usturoi, liliac alb, romaniță) fierte în vin sau în miere. Se culeg flori și se pun la icoana Fecioarei, acestea fiind considerate bune de leac.
Cei ce lucrează în această zi vor avea mare pagubă în casă
În tradiția populară s-au moștenit o mulțime de obiceiuri și datini care, în unele părți ale țării, încă mai sînt respectate. Bărbații n-au voie să poarte pălărie în această zi. De fapt, de-acum încolo, pălăria se pune în cui, și se folosește căciula. De aici și spusa: O trecut Sîntămărie, leapădă a pălărie!. Tot azi, se tocmesc pîndarii pentru vii și se leagă ciocul păsărilor pentru a nu prăda strugurii. După această zi, nu se mai seamănă grîu. Oamenii trebuie să deschidă ușa cînd încă e întuneric, căci, de găsește Maica Domnului deschis, intră și lasă noroc. Românii nu aprind focul în vatră, timp de două zile, acest lucru fiind aducător de ghinion și boală. Și pe 9 septembrie e sărbătoare, sînt prăznuiți părinții Maicii Domnului, sfinții Ioachim și Ana. Nu trebuie să lucrăm sub niciun chip, fiindcă e rău de arsuri și pentru mame, și pentru copiii lor. Nu se gătește, oala cu mîncare aflată pe foc în aceste zile se va vărsa și va provoca arsuri copiilor. Din bătrîni, se știe că aceia care nu vor ține aceste zile și vor lucra vor avea parte de izbituri, de lovituri, de dureri circulare în jurul capului și vor avea mare pagubă în casă.
Taina numelui Maria
Apoi Ana, rămînînd însărcinată, după nouă luni a născut o fiică, pe care, după obiceiul Legii Vechi, la opt zile o duseră la preotul bisericii spre a-i pune numele. Cu chip tainic, i s-a dat pruncii acest nume de Maria, căci Maria înseamnă împărăteasă, ca ceea ce avea să fie Împărăteasa îngerilor și Doamna întregii lumi. Încă și altă taină ascunde în sine numele de Maria, spunea în predica sa părintele Cleopa. Numele acesta se compune din cinci litere ce închipuiesc tainic numele celor cinci mari și renumite femei din Vechiul Testament. Astfel, litera M arată pe Mariam, sora lui Moise și a lui Aaron. Litera A este Avigheia, femeia lui Nova. Litera R este Rahila, soția lui Iacob. Litera I este Iudit, văduva cea sfîntă; litera A este Ana, femeia lui Elcana.
În această zi candela trebuie să ardă neîncetat
Potrivit tradiției, nașterea Prea Sfintei Fecioare, mama lui Iisus Hristos, încheie o perioadă bine definită, marcînd în calendarul arhaic sfîrșitul verii. De asemenea, aceasta este și ziua cînd rîndunelele pleacă spre țările calde, iar țăranii culeg ultimele plante și fructe de leac, bat nucii, pentru ca la anul să facă rod, începerea culesului viilor, semănatul grîului, orzului și secarei, jupuirea cojii de pe ulmi pentru a fi folosită primăvara la legatul viței-de-vie. În alte zone, femeile care își doresc să aibă copii trebuie să meargă în această zi la biserică, să se roage în fața icoanei Născătoarei de Dumnezeu. Același lucru trebuie să-l facă și femeile însărcinate pentru ca Maica Domnului să le ajute să nască ușor.
În fiecare casă de creștini trebuie să existe icoana Maicii Domnului, iar în această zi candela trebuie să ardă neîncetat.
ïżœn lipsa unui acord scris din partea Monitorul Expres,
puteïżœi prelua maxim 500 de caractere din acest articol
dacïżœ precizaïżœi sursa ïżœi dacïżœ inseraïżœi vizibil
link-ul articolului:
Distribuie pe Facebook acest articol pentru a putea fi citit ïżœi de prietenii tïżœi!