Astăzi, cînd ortodocșii prăznuiesc Nașterea Sf. Ioan Botezătorul, este și sărbătoarea Sînzienelor
Astăzi, toată lumea creștină serbează Nașterea Sfîntului Ioan Botezătorul, Înaintemergătorul, cel care l-a botezat pe Hristos în apa Iordanului, recunoscîndu-l ca Mesia, cel care a fost decapitat la cererea Salomeei, fiica Irodiadei. Sărbătoarea s-a suprapus cu cea păgînă, cu mult mai veche. Numită Sînziene în nordul și vestul țării (Bucovina, Maramureș, Transilvania, Banat) și Drăgaica - în Muntenia, Oltenia, Dobrogea și Sudul Moldovei, sărbătoarea păgînă pare să nu aibă nicio legătură cu cea creștină. Doar în Bucovina, unde tradiția Sfîntului Ioan cel Nou de la Suceava a rămas extrem de puternică, sărbătoarea Sînzienelor îi este întru totul dedicată lui.
Ultimul profet al Vechiului Testament
Ortodocșii prăznuiesc Nașterea Sfîntului Ioan Botezătorul, ultimul profet al Vechiului Testament. Ioan Botezătorul era fiul preotului Zaharia, deci se trăgea dintr-o familie de slujitori ai templului. Este cel mai mare om simplu care s-a născut pe pămînt din femeie, un apostol al pocăinței, cel mai mare sihastru și postitor din cîți au fost vreodată. Minunea nașterii Sfîntul Ioan este rod al credinței, al rugăciunii și al postirii părinților săi. La zămislirea și la nașterea sa a luat parte Însuși Dumnezeu, Care, primind lacrimile părinților, oameni ajunși la bătrînețe fără să piardă speranța de a avea un urmaș, le-a vestit nașterea pruncului lor prin Arhanghelul Gavriil. Nu un înger oarecare a trimis Dumnezeu, ci pe un arhanghel care va vesti și Fecioarei Maria că va naște pe Hristos. Apostolul Ioan a petrecut 30 de ani în pustie pentru a-și păstra puritatea. De fapt, Ioan a fost trimis de Dumnezeu în pustiul Iordanului să propovăduiască botezul pocăinței și să arate oamenilor pe Hristos Mesia cel mult așteptat, pe Mielul și Fiul lui Dumnezeu care ridică păcatele lumii. După ce a părăsit pustia, Ioan s-a stabilit în împrejurimile Iordanului. Acolo le-a predicat în continuare oamenilor pocăința. Ioan mai este numit și Înaintemergătorul pentru că a vestit venirea Mîntuitorului. Nașterea Sf. Ioan Botezătorul a fost o minune de la Dumnezeu, care S-a îndurat de rugăciunile preotului Zaharia și ale soției sale, Elizabeta, și a arătat încă o dată că, dacă vrea Dumnezeu, totul este cu putință, chiar și să aibă aceștia fiul dorit la bătrînețe. Și a fost așa cum îngerul Gavriil, coborît în Templu, i-a proorocit lui Zaharia: fiul lui a purtat numele de Ioan (care în ebraică înseamnă chiar Dumnezeu a avut milă) și a fost mare înaintea Domnului, proorocind venirea lui Mesia și botezîndu-L pe însuși Fiul lui Dumnezeu. Iar pentru îndoiala sa asupra acestei minuni, preotul Zaharia a fost pedepsit cu muțenie pînă ce vestirea îngerului s-a adeverit.
Tîlcul nașterii lui Ioan
Nașterea Sfîntului Ioan s-a pus la 24 iunie, după solstițiul de vară, cînd ziua începe să scadă și noaptea se mărește. Nașterea Domnului s-a pus la 25 decembrie, după solstițiul de iarnă, cînd ziua se mărește și noaptea scade. De ce au rînduit așa Sfinții Părinți? Pentru că nașterea Sfîntului Ioan a avut loc la sfîrșitul Legii Vechi, cînd învățătura ei scade și în locul ei vine în lume lumina lui Hristos care biruiește întunericul necredinței și aruncă noaptea neștiinței și a păcatului și aduce pe pămînt o lege nouă, Legea Harului. Aceasta o spune chiar Sfîntul Ioan Botezătorul: Acela trebuie să crească, iar eu să mă micșorez (Ioan 3, 30).
Adevăratul miez al verii
Ziua Sînzienelor este adevăratul miez al verii. Pe vremuri se credea că, la prînz, soarele se oprește în loc și se spunea că, cine-l privește în acest moment îl poate vedea tremurînd pe loc, ceea ce le-ar aduce noroc. În ziua de Sînziene nu trebuie să se semene și să se adune ciuperci, din credința că recolta este nebună, aducătoare de boli și suferință sau afectată de dăunători, pentru că ielele iau mințile celui care seamănă sau adună. Florile de sînziene, sfințite la biserică, se atîrnă la ferestre ori la poartă, iar tinerii și copiii le poartă la piept ori la brîu, pentru a-i feri de duhurile rele. Florile uscate pot fi folosite iarna drept leac pentru bolnavii de rinichi și cei cu afecțiuni ale tiroidei, pentru că pot sfărîma pietrele și pot să topească gușa. Sînzienele reprezintă și un prilej de întîlnire a tinerilor ce doresc să-și unească destinele, o sărbătoare a iubirii, cinstită cum se cuvine, cu cîntec și joc. Se țin bîlciuri cu tiribombe și călușei. pÎn zorii zilei, flăcăii se adună în cete și străbat satele, cu flori de sînziene la pălării. Se alege Drăgaica. Este propusă una dintr-un grup de șapte fete. Ea trebuie să fie cea mai frumoasă, cea mai cuminte și cea mai bună dintre fetele satului. Va fi împodobită cu spice de grîu. Celelalte tinere se îmbracă în alb. Astfel format, alaiul Drăgăicei pornește prin sat și pe ogoare. La răscruci fetele fac o horă și cîntă voioase. După unii specialiști, sărbătoarea Sînzienelor își are originea într-un cult geto-dacic străvechi al Soarelui. Aceste personaje au fost adesea reprezentate de traci înlănțuite într-o horă care se învîrtește amețitor.
Cine nu respectă Drăgaica poate muri înecat
Ceremonialul cuprinde apoi întreg satul. Gospodarii primesc cîte un spic de grîu, pe care îl așază pe grindă, în șură. Ei speră ca pînă la acea înălțime să li se adune grînele. Bătrînii cred că cine nu respectă Drăgaica poate avea parte de multe nenorociri: cel care spală, coase sau mătură în acea zi poate muri înecat ori fulgerat. În popor se spune că fetele care vor să se mărite repede trebuie să se spele cu rouă. Însă, pentru ca acest scăldat ritual să aibă efectul scontat, se respectă anumite condiții: în zori, din locuri necălcate, babele strîng roua Sînzienelor într-o cîrpă albă, de pînză nouă, apoi o storc într-o oală nouă. În drum spre casă, ele nu vorbesc deloc și mai ales nu trebuie să întîlnească pe nimeni. Dacă toate acestea sînt împlinite, cine se spală cu roua respectivă va fi sănătos și drăgăstos peste an. Femeile măritate pot face și ele acest ritual, ca să fie iubite tot anul de soț și să aibă copii frumoși și sănătoși.
Superstiții de dragoste, noroc și sănătate
- În noaptea de Sînziene, cei drepți trec pe Tărîmul Blajinilor, pe calea apei.
- Copiii atinși de fetele costumate în Sînziene vor fi plini de sănătate tot anul.
- Plantele medicinale culese în această zi au puteri curative maxime.
- Cine se stropește pe trup cu rouă culeasă de pe sînziene, va deveni frumos și suplu, iar femeile vor face copii sănătoși.
- Purtate în sîn peste an, florile de sînziene le fac pe fete și femei să fie drăgăstoase.
- Bătrînii și bolnavii se-ncing cu flori de sînziene, contra durerilor.
- Sînzienele pocesc gura femeilor care nu țin sărbătoarea.
- Atunci cînd sînt supărate, Sînzienele aduc grindină, inundații și uscarea pomilor.
- Cine surprinde înflorirea ferigii, va putea citi gîndurile oamenilor.
- Fetele dorm cu flori de Sînziene sub pernă, ca să-și viseze alesul.
- Tinerii care se iubesc fac baie în rîu, în lumina Lunii, ca să nu se despartă niciodată.
- Fata care aruncă peste casă cununa de flori și aceasta se oprește pe acoperiș, se va mărita în acel an.
- Tot în această noapte, flăcările dansează pe comori, iar cine întîlnește aricioaica va găsi asupra ei iarba fiarelor.
Hora Sînzienelor
Legendele spun că Sînzienele sînt niște fete foarte frumoase, care trăiesc prin păduri sau pe cîmpii. Ele se prind în horă și dau puteri deosebite florilor și buruienilor, acestea devenind plante de leac, bune la toate bolile. În popor se crede că în noaptea Sînzienelor zînele zboară prin aer sau umblă pe pămînt. Ele cîntă și împart rod holdelor, femeilor căsătorite, înmulțesc păsările și animalele, tămăduiesc bolnavii, apără semănăturile de grindină. Dacă oamenii nu le sărbătoresc cum se cuvine, ele se supără, devenind surate bune cu înrăitele Iele sau Rusalii. Sînzienele se răzbună pe femeile care nu țin sărbătoarea de pe 24 iunie, pocindu-le gura. Nici bărbații nu scapă ușor. Pe cei care au jurat strîmb vreodată sau au făcut alt rău îi așteaptă pedepse îngrozitoare, despre Sînziene știindu-se că sînt mari iubitoare de dreptate.
ïżœn lipsa unui acord scris din partea Monitorul Expres,
puteïżœi prelua maxim 500 de caractere din acest articol
dacïżœ precizaïżœi sursa ïżœi dacïżœ inseraïżœi vizibil
link-ul articolului:
Distribuie pe Facebook acest articol pentru a putea fi citit ïżœi de prietenii tïżœi!