De Sf. Ștefan, pentru sporul casei e bine să dăruim o icoană
×
ïżœ n c h i d e
g a l e r i a
f o t o
Dimensiune font:
Autor: M.Ex,
26.12.2014
Sfîntul Ștefan, serbat pe 27 decembrie, în a treia zi de Crăciun, avea harul divin al minunilor, de aceea este bine ca de ziua lui oamenii să aducă în casă icoana care-l înfățișează, despre care se spune că-i ajută pe cei cu probleme de sănătate.
În tradiție se mai spune că pentru sporul casei și sănătatea rudelor bolnave sau păgubite este bine ca în 27 decembrie să dăruim icoana Sfîntului Ștefan sau o candelă nouă, aprinsă. În semn de iubire, prețuire și respect pentru Sfîntul Ștefan, dar și ca dovadă de iubire și înțelegere, este bine să ne împăcăm cu persoanele cu care sîntem certați.
Sfîntul Apostol Întîiul Mucenic și Arhimandrit Ștefan, condamnat la moarte în anul 33, de autoritățile iudaice pentru că a vestit și a mărturisit credința în Hristos, a deschis drumul unui impresionant șir de martiri creștini, pedepsiți pentru credința lor.
Sfîntul Ștefan era de neam ales și provenea din seminția lui Avraam. În limbă greaca, Ștefan înseamnă "coroană" și se referă atît la rîvnă de care acesta a dat dovadă în a face cunoscută lucrarea lui Iisus Christos cît și la faptul că el este primul dintr-un nesfîrșit șir de martiri din lumea creștină.
Datorită rîvnei și credinței sale, Dumnezeu l-a învrednicit cu puterea de a săvârși minuni și de a arată semne mari în popor. Avînd harul divin al minunilor, care-i însoțeau adesea propovăduirile, Sfîntul Ștefan a stîrnit mînia autorităților iudaice, care l-au chemat la judecată în față Sinedriului, un tribunal la vechii evrei, acuzîndu-l de blasfemie, care la acea vreme se pedepsea cu moartea, dar și de faptul că strică Legea lui Moise.
În față Sinedriului, Ștefan și-a prezentat argumentele sale solide din scripturi, arătînd că legea se împlinește prin Hristos, adică prin Mesia, cel prezis de profeți, dar nu a reușit să-i convingă pe judecători, fiind alungat din cetate și lovit cu pietre. Prăbușit sub povara bolovanilor aruncați asupra lui, Ștefan a avut totuși puterea ca, înainte de a muri, să ceară iertare pentru ucigașii lui: "Doamne, nu le socoti lor păcatul acesta".
O veche tradiție spune că de ziua Sfântului Ștefan este bine să aducem în casă icoana care-l înfățișează pe acest martir, sfîntul ajutîndu-i pe creștinii care au probleme de sănătate, dar și pe cei care se judecă de multă vreme cu alte persoane.
În această zi, în biserici se pomenesc creștinii care au murit în împrejurări dramatice și se împart pachete cu alimente celor care poartă numele Sfîntului Ștefan. În unele zone din Muntenia se prepară Pîinicile lui Ștefan, care au formă rotundă și sunt făcute dintr-un aluat asemănător cu cel de cozonac. Unse cu miere, aceste pîinici rotunde amintesc de pietrele care l-au ucis pe Sfântul Ștefan. După ce se sfințesc de către preot, la biserică, se împart de pomană copiilor săraci.
Sfîntului Ștefan a fost ucis cu pietre în valea lui Iosafat. Avînd în vedere că în vremea aceea cei care erau uciși cu pietre nu puteau fi înmormântați în cavoul familiei, se presupune că trupul Sfântului Ștefan a fost pus în mormantul unui creștin. Moaștele sale au fost descoperite în anul 415, atunci cînd preotul Luchian din Kefar-Gamala a avut o viziune. Cînd i s-au descoperit moaștele, pe mormîntul său a fost scris "chiliel", care în limbă ebraică înseamnă "cunună", pentru că el a luat, cel dintîi dintre creștini, cununa muceniciei.
Numele Sfîntului Ștefan este de origine grecească - Stephanos - și înseamnă "coroană", "ghirlandă", "cunună". Potrivit Ministerului Afacerilor Interne, numele Sfîntului Arhidiacon Ștefan este purtat de 415.276 de români, dintre care 301.609 sînt bărbați și 113.667 sînt femei. Majoritatea bărbaților sărbătoriți, respectiv 269.336, poartă numele Ștefan, 3.255 se numesc Ștefănel și alți 500 au fost botezați Fane. Dintre femeile sărbătorite, 80.464 se numesc Ștefania, 22.630 sunt Ștefana și 9.193 Fănica.
Distribuie pe Facebook acest articol pentru a putea fi citit ïżœi de prietenii tïżœi!