Azi, de Sfinții Apostoli Petru și Pavel, trecem de miezul verii
×
ïżœ n c h i d e
g a l e r i a
f o t o
Dimensiune font:
Autor: M.Ex,
29.06.2014
Creștinii îi prăznuiesc astăzi pe Sfinții Apostoli Petru și Pavel. Biserica noastră îi sărbătorește împreună pe data de 29 iunie, zi în care au fost martirizați, în anul 67. Sfinții Apostoli Petru și Pavel sînt considerați ocrotitorii sistemului penitenciar din România. Tot duminică, este Sînpetrul de Vară, divinitatea care marchează în Calendarul popular mijlocul verii agrare și perioada secerișului.
Apostolul Petru
Apostolul Petru a fost pescar în Betsaida. Înainte să-l cunoască pe Iisus, purta numele de Simon. Era fratele lui Andrei, cel dintîi chemat la slujirea credinței. Sfîntul Apostol Petru a fost pescar și se numea Simon. Împreună cu fratele său Andrei își cîștigau cele de lipsă pentru trai, pescuind în apele lacului Ghenizaret. Aceasta pînă cînd auziră glasul de chemare al Mîntuitorului: Veniți după Mine și vă voi face pe voi pescari de oameni (Matei 4,19). Era într-o dimineață. Trudiseră o noapte întreagă fără să prindă nici un pește. La
îndemnul lui Iisus aruncară din nou mreaja și, spre uimirea lor, mreaja se umplu de pește încît abia au putut s-o tragă la mal. După această minune, ascultară de chemarea lui Iisus și îi urmară. Au lăsat uneltele, familia, rudele și au devenit apostoli, primind o misiune nouă plină
de răspundere de a vesti tainele împărăției lui Dumnezeu și de a împărtăși harul divin. Vreme de trei ani, Petru l-a însoțit pe Iisus pretutindeni: în Galileea, la Ierusalim, pe Tabor, fiind martor direct al cuvintelor și faptelor Mîntuitorului. Petru se leapadă de trei ori de
Iisus, dar prin căință își recapătă, după Învierea Mîntuitorului, vrednicia de a fi Apostol. Hristos nu numai că îl iartă și reintegrează în apostolat, ci îi și încredințează misiunea de a întemeia biserica sa. În această calitate propovăduiește Evanghelia, ajungînd pînă la Roma și
întărindu-i în credință pe primii creștini. Scrie cele două Epistole care îi poartă numele în Noul Testament. În anul 67, sub Împăratul Nero, este răstignit cu capul în jos și moare ca un mucenic.
Apostolul Pavel
Celălalt Apostol prăznuit duminică, Pavel, a fost un om învățat, rabin. Sf. Apostol Pavel, înainte de convertire se chema Saul (cel dorit) și era iudeu de origine din orașul Tars, capitala provinciei Cicilia. Venind de tînăr la Ierusalim, el a studiat legea, adică Scriptura
Vechiului Testament, în școala învățatului Gamaliel, spre a deveni rabi. Într-adevăr, a devenit un cunoscător și apărător al legii și tradițiilor iudaice, aparținînd la secta fariseilor. În anul 33 este întîlnit la uciderea cu pietre a arhidiaconului Ștefan; el păzea hainele ucigașilor, fiind cunoscut ca un prigonitor al creștinilor. În zelul lui anticreștin, a cerut învoire de la sinedriu, ca să se ducă la Damasc, spre a-i prinde pe creștini și a-i aduce la Ierusalim, unde să fie judecați și condamnați la moarte. Pe drum însă, a fost convertit, în chip minunat, la credința cea nouă. O lumină puternică l-a învăluit și i-a luat vederea; el a căzut cu fața la pămînt, apoi a auzit un glas care i-a grăit: Saule, Saule, de ce mă prigonești ?. El a zis: Cine ești Doamne?. Același glas i-a răspuns: Eu sînt Iisus pe care tu îl
prigonești. Tremurînd și plin de groază, Saul a întrebat: Doamne ce voiești să fac?. Domnul i-a zis: Ridică-te, intră în cetate și ți se va spune ce trebuie să faci (Faptele Apostolilor 9, 1-6). Însoțitorii l-au dus în Damasc, unde a primit Botezul de la preotul Anania. Devine
un zelos propovăduitor al credinței în Hristos. Face drumuri lungi și obositoare, este întemnițat și bătut. Din Epistolele sale s-au păstrat paisprezece. Moare și el ca mucenic: i se taie capul cu sabia în ziua răstignirii lui Petru.
Originea numelui Petru
Petru (nume corespunzînd gr. pétros și aram. kepha, cu înțelesul de piatră, stîncă) se lămurește prin Evanghelie: Iisus, privind la el (la Simon, fratele lui Andrei), i-a zis: Tu esti Simon, fiul Iona; tu te vei numi Chifa (Chefa) (ce se tîlcuiește: Petru) (Ioan 1, 42). Și Eu îți zic ție că tu ești Petru, și pe această piatră voi zidi Biserica Mea, și porțile iadului nu o vor birui (Matei 16, 18). Moștenit din latina populară în forma Chetru (Sînchetru, de la Sanctus Petrus), numele a fost reintrodus ulterior pe filiera greco-slavă, formele lui românesti
cele mai răspîndite fiind Petru, Pătru și Petre (diminutive: Petruț, Pătruț, Petrus, Pătrus, Petrică, Petrișor etc.), cu femininul Petra (diminutive: Petruța, Pătruța, Petrica ș.a.). Numele mic Petru stă la originea multor nume de familie (dintre care unele au fost inițial tot
nume de botez: Petrea, Petrache, Pătrașcu etc.). Petroniu și Petronela (nume rare la noi, cu caracter neologic și livresc) n-au legătură etimologică cu numele grecesc al apostolului, ci provin din vechiul nume latin Petronius (de la petro, berbec).
Originea numelui Pavel
Pavel este forma românească a lui Paul (lat. Paullus, explicat prin adjectivul paullus, mic), încetățenită sub influența greco-slavă. La noi, formele cele mai răspîndite ale numelui au fost Pavel, Pavăl, Pavlu, Pavle (ultimele trei ieșite azi din uz), cu diminutive ca Pavelică,
Pavălaș, Pavu etc. (pentru femei: Pavelina, Paulina, Polina, cu diminutive rare ca Paulica, Paulița, Pavelica, Pavelița, Păvăluța, Paveluța etc.). Paul (pronunțat uneori Pol și diminutivat mai ales Paulică) și Paula sînt forme neologice, ajunse la noi sub influență occidentală,
mai ales catolică. La fel și Paulin (care apare însă mult mai rar) și chiar Paulina (deși acesta din urmă are și unele precedente locale). Ca și numele Petru, Pavel/Paul stă la baza multor nume de familie (Pavelescu, Paulescu, Paulian etc., etc.).
Sînpetru de vară
Conform tradiției românești, Sînpetru de Vară este despărțit de fratele său, Sînpetru de Iarnă, patron al lupilor, de aproximativ o jumătate de an. În popor se spune că Sînpetru ia forma fie a unui personaj pămîntean, fie se arată ca divinitate celestă. Se mai spune că, în trecut,
cînd oamenii erau foarte credincioși, Sînpetru de Vară umbla pe Pămînt, singur sau însoțit de Dumnezeu. În povestirile și snoavele populare, Sînpetru este un om obișnuit, care se îmbracă în straie țăranești; se ocupă cu agricultura, creșterea animalelor și, mai ales, cu pescuitul. Se mai povestește că intră slugă la Diavol, sau că este iscoada lui Dumnezeu pe Pămînt și altele. Fiind credincios, foarte harnic și bun sfetnic, Sînpetru este luat de Dumnezeu în cer unde îi încredințează porțile și cheile Raiului. Sînpetru este cel mai cunoscut sfînt
al Calendarului popular. Importanța sărbătorii este subliniată de postul care o precede, dar și de ritualurile specifice. Cu o zi înainte se dă de pomană, în amintirea celor morți, în special mere, dar și brînzeturi (caș lapte, brînză). Tot atunci sătenii merg în cimitire, îngrijesc
mormintele și plantează flori.
Superstiții și tradiții de Sfîntul Petru
* Sfîntul Petru este mai mare peste lupi. Pe 29 iunie se ține sărbătoarea lupilor, un obicei prin care este preîntîmpinat pericolul ca lupii să dea iama în vite. În unele zone folclorice, Sînpetru de vară este separat de o jumătate de an de fratele său, Sînpetru de iarnă, acesta din
urmă fiind de fapt patronul lupilor.
* Pentru a nu li se înmulți petele, oamenii pistruiați se spală cu apă pe față la miezul nopții
* Nu se bat merele ca nu cumva Dumnezeu să dea peste ogoare cu piatră la fel de mare ca aceste fructe.
*Cică nu e îngăduit nici unei femei să mănînce mere pînă în această zi, fiindcă altfel îi supără pe morți. După sărbătoare însă, femeile tinere pot mînca mere, cele vîrstnice fiind nevoite să mai aștepte pînă la Sfîntul Ilie. În această zi se duc la biserică mere, zarzăre, colivă,
colaci, iar cine are - și puțină miere în faguri.
Talisman purtat de fete pentru protecția norocului
În această zi, în mediul rural există obiceiul ca mamele să pregătească și să dăruiască talismane pentru fiicele lor (o punguță roție în care se păstrează cîte un cățel de usturoi și frunze de pelin). Talismanul este purtat timp de trei zile pentru ca fetele să fie apărate de farmece și de iele, care le-ar fura norocul
Peste 22.000 de sărbătoriți cu numele de Petru și Pavel
Peste 22.000 de brașoveni își sărbătoresc la acest sfîrșit de săptămînă, ziua numelui. Datele oferite de Direcția Județeană Comunicată de Evidență a Persoanelor Brașov aratăcă duminică, cu ocazia sărbătorii Sfinților Apostoli Petru și Pavel, în tot județul Brașov își
sărbătoresc onomastica 22.414 persoane. Majoritatea sărbătoriților, 19.138, sînt bărbați care poartă prenumele de Petru, Petre, Petrică, Petrișor, Petronel, Pavel, Pavelică sau Paul. 3.276 de femei sărbătorile duminică poartă prenumele de Petra, Petrina, Petrana, Petruța,
Petronela, Pavelica, Paula sau Paulina. Monitorul Expres și DJCEP Brașov le urează tuturor sărbătoriților de la sfîrșit de săptămînă, multă sănătate și La mulți ani!
Distribuie pe Facebook acest articol pentru a putea fi citit ïżœi de prietenii tïżœi!