Se spune că astăzi, San-George ia cheile de la Sîmedru, cel căruia îi place doar anotimpul rece, pentru a deschide drumul naturii spre viață
Astăzi, Biserica Ortodoxă îl prăznuiește pe Sfîntul Mucenic Gheorghe. Sfîntul Mucenic Gheorghe, originar din provincia Capadocia din Asia Mică, actualul teritoriu al Turciei, a fost soldat în armata romană și a avut o carieră strălucită. A fost unul dintre cei mai iluștri oameni de arme ai timpului său. De aceea, este considerat patronul spiritual al armatei, ca și Sfîntul Arhanghel Mihail. Avînd o educație aleasă, a ajuns tribun și a fost numit comandant al armatei imperiale. Viața tribunului Gheorghe a luat însă o întorsătură neașteptată cînd împăratul Dioclețian a aflat că este creștin și îl mărturisește pe Hristos. Împăratul a poruncit atunci ca nesupusul Gheorghe să fie torturat, pentru a fi dat exemplu în fața ostașilor. Sfîntul ieșea însă nevătămat din toate torturile într-un chip miraculos. La data de 23 aprilie, din ordinul împăratului, Sfîntul Gheorghe a fost decapitat în provincia Nicomidia. Sfîntul Gheorghe a săvîrșit minuni atît în timpul vieții, cît și după moarte.
Omorîrea balaurului
În credința populară, Sf. Gheorghe este asociat cel mai adesea cu omorîrea balaurului. Cea mai cunoscută este însă o legendă care datează din secolul XII despre uciderea unui balaur. Minunea s-a petrecut aproape de Palestina, în părțile Sirofiniciei lîngă cetatea Viritului, peste marea cea mare a Siriei, nu departe de cetatea Lida, spre muntele Libanului. Se spune că un șarpe cu dimensiuni uriașe îi ucidea pe locuitorii cetății, care se aventurau să treacă prin zonele izolate. Împăratul păgîn a fost sfătuit să-i aducă ofrandă ,,balaurului cîte un copil. Împăratul a început chiar cu fiica sa, dar Dumnezeu, văzînd gestul grept al împăratului, i l-a trimis în ajutor pe Sfîntul Gheorghe îmbrăcat în ostaș, călare pe un cal. În unele icoane timpurii, fata împaratului este înfățișată în gura balaurului, în timp ce un viteaz cu o suliță se luptă cu monstrul. După ce a străpuns balaurul cu sulița, tînărul ostaș a dus-o pe printesă la palatul tatălui ei. Împăratul i-a oferit vizeazului mîna prințesei și jumătate din împărăție. Oșteanul a refuzat însă, spunînd că mai are multe alte lucruri de îndeplinit în lupta sa pentru apărarea Bisericii lui Hristos și ajutorul săracilor. Apoi le-a spus oamenilor că numele lui este Gheorghe și a plecat.
San-George aduce primăvara
În tradiția populară sărbatoarea Sfîntului Gheorghe mai este cunoscută și sub numele de San-George. În calendarul popular, San-George este considerat a fi un zeu al vegetației, protector al naturii înverzite, al vitelor și al oilor. În calendarul popular se spune că Sfîntul Gheorghe este unul din cei doi stîlpi ai anotimpurilor, alături de Sfîntul Dumitru - Sîmedru, care separă anotimpul cald de cel rece. Se spune că atunci cînd se aud primele broaște cîntînd, San-George ia cheile de la Sîmedru pentru a deschide drumul naturii spre viață, el fiind considerat Cap mare de primăvară, înverzitorul întregii naturi, semănătorul tuturor culturilor și închizătorul anotimpului friguros. Toamna, Sîmedru, care nu iubește pomii inverziți, primește cheia de la San-George pentru a slobozi vremea rece. De aceea, e bine ca astăti să punem la ferestre și uși ramuri de salcie.
Frunze verzi, împotriva strigoilor
În trecut, sărbătoare Sf. Gheorghe era cinstită cu mult fast și ținea trei zile. Și multe din obiceiuri legate de această zi au fost abandonate în timp, deși sînt zone care mai păstrează tradițiile de odinioară. De pildă, în comuna Poiana Mărului, dar și în alte sate transilvane, în ajun de Sfîntul Gheorghe se pun în poartă frunze verzi de fag sau mesteacăn. Se spune că este noaptea în care hoinăresc strigoii, iar frunzele feresc sătenii de stricăciunile lor. Tot împotriva strigoilor se obișnuia a se pune lîngă poarta casei și la intrarea în grajd o grapă, așezată cu dinții în sus și cu un brăcinar de fecior cast petrecut printre ei. Un alt obicei care se păstrează, mai mult în satele Moldovei, este împodobirea donițelor de muls vacile cu multă verdeata și flori de primăvara. Donițele, pline cu apa și astfel gătite, se puneau în tinda casei, după ușa de la intrare. În dimineața zilei de San-George, apa și verdeața tocată sînt turnate în hrana vacilor, ca să le sporească laptele și să fie protejate de toate relele. Tot în aceasta zi se prepară și unsoarea oilor, un medicament obținut din plante și grăsimi animale, unguent ce se aplică pe ugerul oilor pentru a le apăra, astfel, de boli pe tot parcursul verii. Nimeni nu are voie să doarma în aceasta zi, deoarece se crede care va ațipi va fi somnoros întregul an. Se mai spune că în această zi e bine să fii pișcat de urzică.
Fetele își caută ursitul, iar flăcăii puterea
Se mai spune că de Sf. Gheorghe fetele credeau că-și pot afla ursitul si norocul. În dimineata zilei de 23 aprilie, fetele puneau în mijlocul drumului brazde verzi, împodobite cu coronițe, pentru a observa, pe furiș, care fecior va calca peste ele. Dacă cel drag nu călca pe flori, era semn că în acel an nu se vor căsători. Coronițele erau păstrate peste an, pentru a fi folosite ca remediu în boli sau pentru a se face cu ele farmece de dragoste. În aceasta zi fetele mai obișnuiau să semene usturoi, pe care-l păstrau pîna în anul viitor. Mancînd acest usturoi, ele credeau ca vor fi înzestrate cu toate virțutile și că se vor căsători în cel mai scurt timp. În alte zone, fetele mergeau pe furiș în padure, înainte de a se scutura roua, pentru a culege mătrăgună. O aduceau acasa și o puneau în pod sau la streașină, cu credința că asta le va aduce pețitori bogați. Flacăii, pentru a nu rămîne mai prejos decît fetele, cautau, în dimineața zilei de 23 aprilie, iarba fiarelor, planta miraculoasă ce putea să sfarîme lacătele și lanturile sau putea să le confere lor puteri miraculoase.
Azi poți alunga orice vrajă din casa ta
Dacă te stropești cu apă neîncepută luată dis de dimineață din fîntînă, apoi cu agheasmă, alungi orice vrajă din casa ta.
-Dacă înainte de Sf. Gheorghe prinzi un șarpe, îi tai capul, apoi îl porți la pălărie sau basma pentru a fi ferit de rău și de deochi.
- Se spune că în ziua de Sf. Gheorghe ard comorile în păduri sau pe dealuri și cine le vede noaptea luminînd, ziua le poate găsi.
- Pentru a fi apărați de rele, oamenii se cîntăresc, ca să fie sprinteni tot anul.
- Oamenii se încing cu ramuri verzi ca să nu îi doară mijlocul.
Etimologia numelui Gheorghe
Gheorghe este un nume foarte răspîndit printre creștini, mai ales la români. Prenumele datează dintr-o perioadă mult mai veche decît cea bizantină, fiind atestat înainte de Bizanț, la Platon. Prenumele provine dintr-un substantiv comun frecvent folosit în perioada greco-romană care înseamnă ,,agricultor sau ,,lucrător al pămîntului. La greci a fost și este pronunțat și Iorgos, formă care a pătruns și în limba română fiind atestată chiar din primele decenii ale secolului al XV-lea.
ïżœn lipsa unui acord scris din partea Monitorul Expres,
puteïżœi prelua maxim 500 de caractere din acest articol
dacïżœ precizaïżœi sursa ïżœi dacïżœ inseraïżœi vizibil
link-ul articolului:
Distribuie pe Facebook acest articol pentru a putea fi citit ïżœi de prietenii tïżœi!