• Gospodinele preparã ºi dau duminicã de pomanã colãcei glazuraþi sau fierturã dreasã cu mirodenii
Duminicã, în a noua zi a babelor, este Sãrbãtoarea Sfinþilor 40 de Mucenici din Sevastia, zi în care femeile, dupã ce ies de la bisericã, dau de pomanã, pentru sufletul morþilor, mucenici, preparate specifice acestei zile. Sãrbãtoarea Mucenicilor este cea mai popularã sãrbãtoare a primãverii, înaintea Paºtelui. Conform tradiþiei, zilele ce urmeazã ar trebui sã fie zilele calde ale moºilor, care dureazã pînã în 17 martie.
Ofrandã în bucate
„Mucenicii“ pe care îi gãtesc astãzi gospodinele sînt o ofrandã adusã sacrificiului întru credinþã a 40 de ostaºi creºtini. Se mai numesc mãcenici, sfinþiºori sau bradoºi în unele colþuri ale þãrii. În unele zone se preparã sub forma unor colãcei copþi în cuptor, în formã de opt sau de om, glazuraþi cu miere sau cu sirop de zahãr. Pentru cã sfinþii martirizaþi au fost mai întîi aruncaþi în lac, mucenicii din aluat se preparã, în alte pãrþi ale þãrii, ca o fierturã. Din aluat se fac opturi mici care se fierb ca pastele fãinoase, într-un sirop. Mucenicii, fie ei fierþi sau copþi, se dau de pomanã de sufletul morþilor.
Legenda celor 40 de sfinþi
Potrivit unei vechi legende, de ziua Sfinþilor 40 de Mucenici nu este bine sã munceºti. Legenda spune cã, în vremuri de demult, de ziua Sfinþilor, un þãran semãna mazãre pe ogor. Mucenicii l-au vãzut ºi i-au cerut lui Dumnezeu sã-l pedepseascã. Domnul a fost însã îngãduitor ºi le-a cerut sã îl ierte, ba chiar sã îi sporeascã fiecare dintre ei recolta. Omul s-a bucurat mult cînd s-a trezit cã are de 40 de ori mai multã mazãre. În anul urmãtor, lacom, ºi-a semãnat cîmpul tot în aceastã zi. Însã, de data aceasta, sfinþii l-au pedepsit ºi i-au dat 40 de sãptãmîni de boalã.
Obiceiuri strãmoºeºti
La români, sãrbãtoarea celor 40 de Sfinþi a dat naºtere mai multor obiceiuri frumoase, creºtine, dar ºi precreºtine, cãci ziua celor patruzeci de mucenici este aproape de data echinocþiului de primãvarã (atunci cînd ziua este egalã cu noaptea). Pentru ca sã fie îmbelºugat anul agricol care a început, þãranii au obiceiul sã scoatã afarã plugul, peste care aruncã un ou, semn al rodirii. În multe sate ale þãrii se adunã în mijlocul curþii gunoiul din ogradã ºi din casã, i se dã foc, iar tinerii sar peste el, ca sã fie feriþi de rele ºi de boli tot anul. Cenuºa este pe urmã presãratã în jurul copacilor ºi în grãdinã.
„Ieºi cãldurã din pãmînt“
În unele pãrþi ale Moldovei, ºi mai ales ale Munteniei existã obiceiul ca oamenii ºi mai ales copiii sã iasã în ziua celor 40 de Sfinþi ºi sã batã cu botele sau cu maiul în pãmînt ca sã intre gerul ºi sã iasã cãldura, zicînd: „Ieºi cãldurã din pãmînt / Intrã tu frig în pãmînt!“ Imediat ce bat cu botele în pãmînt nu numai cã înceteazã gerul ci ºi gheaþa începe sã se topeascã ºi sã se ducã pe ape. În Bucovina, se obiºnuieºte ca oamenii ºi în special tinerii sã batã cîtã o mãtanie pentru fiecare sfînt, sau, dupã cum spun unii, chiar cîte 40 de mãtãnii pentru fiecare sfînt, ºi aceasta pentru ca sã dobîndeascã mulþi ani, sã fie sãnãtoºi în decursul anului ºi, mai ales, pentru ca sã afle bani ascunºi în pãmînt. Tot în Bucovina existã obiceiul ca în ziua de 9 martie bãrbaþii sã meargã la pescuit. Cel ce va prinde patruzeci de peºti ºi va reuºi sã înghitã unul viu va avea noroc tot anul la prins peºte. Tot din acest motiv se zice cã în ziua celor 40 de Sfinþi e bine nu numai sã prinzi, ci chiar sã fierbi ºi sã mãnînci 40 de peºtiºori sau chitici.
Legenda celor 40 de soldaþi creºtini
Cei 40 de mucenici erau soldaþi creºtini, aflaþi în slujba împãratului roman pãgîn Licinius. Trei dintre ei, Chirion, Candid ºi Domnos erau foarte pricepuþi în studiul Scripturilor. Aflînd despre credinþa lor, Agricolae, guvernatorul Armeniei, i-a silit sã se închine idolilor. Refuzînd, au fost întemniþaþi timp de opt zile, bãtuþi cu pietre ºi ademeniþi cu daruri. Prin semne divine au fost însã întãriþi în dreapta credinþã. În cele din urmã, guvernatorul i-a condamnat la moarte prin îngheþare în lacul Sevastiei. Unul din cei 40 a cedat ºi a ieºit din lac, dar a murit pe loc. I-a luat însã locul un alt soldat. În acea noapte s-au petrecut mari minuni: apa lacului s-a încãlzit, gheaþa s-a topit ºi 40 de cununi strãlucitoare au pogorît asupra mucenicilor. În zori, au fost scoºi vii din lac, li s-au zdrobit fluierele picioarelor ºi au fost lãsaþi sã-ºi dea sufletele. Pentru a nu mai rãmîne nimic din trupurile mucenicilor, ele au fost arse, iar oasele au fost aruncate într-un rîu din apropiere. Dupã trei zile, episcopul Petru din acea cetate a mers noaptea pe malul rîului împreunã cu alþi creºtini ºi au adunat de acolo toate oasele sfinþilor, cãci erau luminoase, astfel încît puteau fi vãzute ºi în întuneric. Ele s-au pãstrat pînã în ziua de astãzi, pãrticele din moaºtele celor patruzeci de mucenici gãsindu-se în multe locuri ale lumii ºi chiar ºi în þara noastrã, în cîteva biserici, unde credincioºii ortodocºi li se închinã cu evlavie.
Reþete din bãtrîni
• În 9 martie, femeile din Moldova pregãtesc îndeosebi mucenici din cocã, iar în Muntenia aceºtia sînt preparaþi într-o fierturã simbolizînd lacul îngheþat în care au fost aruncaþi cei 40 de mucenici. Atît mucenicii moldoveneºti, cît ºi cei munteneºti au forma cifrei 8, un simbol pentru infinit ºi echilibrul divin.
Mucenici Moldoveneºti
Pentru aluat: 1 kg fainã, 20 g drojdie, litru de apã (puteþi amesteca apa cu lapte) ºi un praf de sare. Pentru glazurã: 2 ouã, 1 canã zahãr alb sau canã miere, 1 canã de apã ºi 250g nuci mãcinate.
Se face un aluat moale din fainã, drojdie ºi apã (apa/lapte). Se frãmîntã 10 minute. Se lasã la crescut o orã. Apoi se modeleazã în forma de 8-uri de dimensiunea doritã (lungi de-o palmã ºi groase de 2 cm). Se lasã încã o jumãtate de orã la crescut în tavã. Se dau apoi cu ou ºi se bagã la cuptor. Se coc la foc potrivit pînã se rumenesc (cca 20 minute). Între timp se face pe foc un sirop din apã ºi zahãr (sau miere). Cînd mucenicii s-au rãcit se dau cu siropul cald. Se aºazã pe un platou, unde se toarnã restul de sirop peste ei ºi se presarã cu nucã mãcinatã.
Mucenici Munteneºti
Pentru aluat: 1 canã fainã albã, liguriþã de sare, canã lapte. Pentru „ciorbã“: zahãr sau miere dupã gust, 3-4 litri de apã pt fiert, canã de nuci mãcinate, 1 linguriþã scorþisoarã ºi linguriþã coajã de lãmîie.
Din lapte, fãinã ºi sare se face un aluat care trebuie sã fie elastic. Se frãmîntã zece minute. Se lasã sã se odihneascã o jumãtate de orã la temperatura camerei. Modelaþi suluri lungi ºi groase de 0,5 cm. Faceþi apoi inele mici ºi rãsuciþi-le în formã de opt. Puneþi-le pe o tavã ºi uscaþi-le în cuptor 10 minute la foc potrivit. Între timp pregãtiþi „ciorba“. Se pun la fiert 3-4 litri de apã la care adãugaþi zahãr dupã gust ºi coajã de lãmîie. Cînd fierbe, reduceþi focul la jumãtate ºi adaugaþi „8-urile“ din aluat. Amestecaþi cu grijã sã nu se lipeascã. Lãsaþi-le sã fiarbã 10-15 minute. Daþi la o parte de pe foc ºi doar apoi adaugaþi nucile ºi scorþiºoara. Se serveºte la temperatura camerei sau rece de la frigider.
Legendele Babei Dochia
• Baba Dochia este o bãtrînã zeiþã agrarã, care a murit într-o zi de 1 martie ºi-a renãscut de Mucenici, pe 9 martie. O legendã spune însã cã Baba Dochia era o soacrã rãutãcioasã, care ºi-a trimis nora pe munte, la cules de fragi, în prima zi din martie. Pe drum, fata s-a întîlnit cu un moºneag, care i-a dãruit un mãnunchi de fragi. Vãzînd fructele, Baba Dochia a crezut cã a venit primãvara ºi a îmbrãcat nouã cojoace unul peste altul, ºi-a luat oile ºi-a pornit pe munte. Vremea frumoasã a fãcut-o sã-ºi lepede, pe rînd, toate cojoacele. Atunci s-a pornit ger ºi viscol, iar baba, împreunã cu turma ei, s-au transformat în sloiuri de gheaþã, care s-au prefãcut apoi în piatrã. Se zice cã ar fi Babele, din Munþii Bucegi. O altã poveste spune cã Baba Dochia ºi-a început urcuºul pe munte, alãturi de fiul ei, Dragobete. Cum începuse o ploaie amestecatã cu ninsoare, care a durat 9 zile ºi 9 nopþi, Dochia ºi-a aruncat cojoacele, prea grele de atîta apã. De aceea e vremea aºa de schimbãtoare în primele 9 zile din martie, pentru cã Dochia îºi scuturã cojoacele de ploaie sau zãpadã. O altã legendã spune cã Dochia ar fi fost fiica regelui dac Decebal, de care s-a îndrãgostit împãratul roman Traian. Urmãritã de soldaþii lui Traian, Dochia se ascunde pe muntele sacru, Ceahlãu, împreunã cu oile. Iar Maica Domnului o ajutã sã scape, transformînd-o, împreunã cu turma sa, într-un complex de stînci, cunoscute ca Pietrele Doamnei.
Tradiþii ºi superstiþii
• Tradiþia celor 40 sau 44 de pahare de vin: În aceastã zi se obiºnuieºte ca bãrbaþii sã încerce sã bea 40 sau 44 de pahare de vin. Se spune cã cine reuºeºte sã ducã la bun sfîrºit acest obicei, va fi sãnãtos tot anul. De altfel, atît adulþii, cît ºi copiii, trebuie sã guste atît din mucenici, cît ºi un pic de vin, simbol al sãngelului sfinþilor sacrificaþi.
• De Mucenici nu se lucreazã: În tradiþia popularã se spune cã, dacã vrei sã fii sãnãtos tot anul, nu trebuie sã munceºti în aceastã zi, altminteri vei fi pedepsit de sfinþi cu 40 de sãptãmîni de boalã.
• Ziua în care se împarte pomanã adormiþilor. O prãznuire ce aduce aminte de sufletele adormiþilor, pe 9 martie se împart mucenici, dar si alte alimente.
• Vremea dinaintea ºi din ziua mucenicilor ne aratã cum va fi vara. Astfel, se spune cã, dacã va tuna înainte de 9 martie, vara va fi una ploioasã, ºi nu foarte îmbelºugatã. În cazul în care va tuna chiar în ziua de mucenici, vara va fi una bogatã ºi cãlduroasã. O altã superstiþie spune cã ploaia din aceastã zi anunþã o vreme similarã ºi pentru ziua de Paºte. Zãpada sau ploaia care cade de Mucenici are puteri vindecãtoare pentru durerile de ochi sau cap.
• „Focurile de Mãcinici“ – o tradiþie ce existã încã în mediul rural. Pentru a purifica gospodãria sau cîmpurile, sãtenii dau foc uscãciunilor. Se crede cã fumul ºi focul au rolul de a curãþa ºi purifica mediul, de la casã ºi familie, pînã la animalele din gospodãrie. Cenuºa rãmasã este ºi ea împrãºtiatã în curte pentru a alunga relele.
�n lipsa unui acord scris din partea Monitorul Expres,
pute�i prelua maxim 500 de caractere din acest articol
dac� preciza�i sursa �i dac� insera�i vizibil
link-ul articolului:
Distribuie pe Facebook acest articol pentru a putea fi citit �i de prietenii t�i!