În ziua celor Trei Sfinți Ierarhi se face pomenire pentru sporul casei și pentru sănătate trupească și sufletească a membrilor familiei
În fiecare an, la 30 ianuarie, biserica creștin-ortodoxă îi sărbătorește laolaltă pe cei mai mari învățători și păstori din întreaga istorie a creștinătății: Vasile cel Mare, Grigore Teologul și Ioan Gură de Aur. În această zi sînt interzise toate activitățile casnice, pentru bunul mers al vieții în gospodărie. Sărbătoarea se ține mai ales în casele unde sînt fete de măritat, pentru norocul acestora. Tot astăzi, se dau pomeni pentru cei morți neîmpărtășiți.
La 30 ianuarie, toate instituțiile de învățămînt teologic din țară își sărbătoresc patronii, deoarece Sfinții Vasile cel Mare, Grigore Teologul și Ioan Gură de Aur sînt considerați, pe drept, întemeietorii teologiei și învățămîntului creștin la nivel academic.
Sărbătoriți împreună
Vasile cel Mare, Grigorie Teologul și Ioan Gură de Aur sînt sărbătoriți împreună, pe 30 ianuarie, sub numele comun de Sfinții Trei Ierarhi. Învățători și modele de viață, faima celor trei sfinți a stîrnit la un moment dat, în secolul al XI-lea, la Constantinopol, o dispută aprigă între creștinii care nu se puteau hotărî ce răspuns să dea la întrebarea: Care este cel mai mare dintre cei trei ierahi?. Disputele au durat cîțiva ani, pînă cînd, fiecare ierah i-a apărut în vis episcopului Evihaitelor, Sfîntului Ioan Mauropous. În anul 1084, același episcop i-a visat pe cei trei ierarhi împreună. Aceștia l-au rugat să le orînduiască o singură zi de prăznuire, pentru că nevoința lor, cît au fost în viață, a urmărit același scop: să-i împace pe oameni și să aducă în lume pacea și unirea. De aceea, în fiecare an, creștinătatea îi prăznuiește pe cei Trei Ierarhi în aceași zi, pe 30 ianuarie. Sărbătorirea în comun are rostul de a sublinia harul dumnezeiesc, cu totul deosebit, al acestora, chiar dacă numele fiecăruia în parte este pomenit și separat în cursul lunii: Sfîntul Vasile cel Mare (1 ianuarie), Sfîntul Grigorie Teologul (25 ianuarie) și Sfîntul Ioan Gură de Aur (27 ianuarie, cînd este amintită aducerea moaștelor sale). După cum arată anii trecerii lor întru Domnul (Sfîntul Vasile cel Mare - 379, Sfîntul Grigorie Teologul - 389 și Sfîntul Ioan Gură de Aur - 407), cei trei au fost contemporani, ba chiar prieteni și colegi de studii. Cei trei sfinți au fost adevărate vîrfuri ale creștinismului, întrecînd cu înălțimea lor pe mulți alți reprezentanți ai străvechii noastre credințe și au avut un cuvînt greu de spus după acea lungă și cumplită perioadă de persecuții la care au fost supuși creștinii - în acele vremuri - timp de aproape 300 de ani.
Sfîntul Vasile cel Mare a orînduit regulile vieții monahale
Despre Sfîntul Vasile cel Mare (cca 330-379), episcop și învățător al Bisericii, se spune că era sfînt din moși strămoși, deoarece în familia sa exista un minunat mănunchi de sfinți: bunica, mama, sora, frații; toată familia a împărtășit aceleași aspirații pentru viața creștină. Sfîntul Vasile cel Mare a fost îndrumătorul mirenilor și pionierul vieții mănăstirești. Cu 16 secole în urmă, el a orînduit regulile vieții monahale, care se respectă și astăzi, acordînd o mare importanță rugăciunii. Ca preot și apoi ca episcop al Episcopiei de Cezareea Capadociei, Sfîntul Vasile cel Mare a îmbinat în mod minunat învățătura cu fapta. El este întemeietorul așezămintelor sociale numite vasiliade, în care erau adăpostiți bolnavii, săracii și orfanii din episcopia sa, chemîndu-i pe cei mai înstăriți să-i ajute pe cei neputincioși. Preocuparea lui de seamă a fost caritatea; de aceea, a transformat orașul Cezareea într-o cetate a filantropiei. Deși el a înfrumusețat Liturghia, a rostit răsunătoare predici, printre care Scrisoarea către tineri, nu activitatea doctrinară și teoretică i-a adus faima de Cel Mare, încă din timpul vieții, ci activitatea practică.
Sf. Grigorie de Nazians, primul autor grec care a publicat o colecție de scrisori
Sfîntul Grigorie de Nazians (329 - 389 sau 390), cunoscut și sub numele de Cuvîntătorul de Dumnezeu sau Teologul, a fost un orator vestit. A făcut studii stălucite la Atena, unde l-a cunoscut pe Sfîntul Vasile cel Mare, iar prietenia lor a fost un exemplu pentru contemporani. Sf. Grigorie a fost numit episcop de Nazians, iar pentru doctrina lui profundă și pentru darul de orator a fost numit Teologul. În acest sens, trebuie amintite Cele cinci cuvîntări Teologice, rostite în Biserica Învierii din Constantinopol. Faima sa constă și în faptul că a reușit să explice pe înțelesul contemporanilor marea taină a creștinătății: Sfînta Treime. De asemenea, pentru creștinătate au rămas celebre Poemele morale. Interesant de știut este că Sf. Grigorie este primul autor grec care a publicat o colecție de scrisori, el punînd bazele corespondenței ca mijloc de comunicare, fixînd de altfel caracteristicile unei scrisori: concizia, claritatea, grația și simplitatea.
Sfîntul Ioan Gură de Aur, un orator talentat
Sfîntul Ioan Gură de Aur (347 - 407) este unul dintre cei mai iubiți și cunoscuți sfinți ai Bisericii Ortodoxe. El și-a dedicat întreaga viață zidirii Bisericii lui Hristos chemîndu-i de la amvon la căință și la fapte milostive și pe cei semeți, și pe cei smeriți, oferindu-le ca model propria sa nevoință. A dus o viață de ascet, în cele din urmă a fost numit episcop și patriarh al Constantinopolului, dar a fost obligat de împărăteasa bizantină Eudoxia să ia calea exilului de trei ori, din același motiv, viața de ascet, neînțeleasă de anturajul său. În cel de-al treilea exil, după o călătorie de trei luni, făcută sub supraveghere, a trecut la viața veșnică. Ca păstor și îndrumător sufletesc, Sfîntul Ioan Gură de Aur a fost preocupat de comportamentul credincioșilor care-i ascultau discursurile, de efectul acestora asupra vieții lor spirituale. El a fost apreciat pentru calitățile lui de orator și pentru cultura sa profundă, lăsînd urmașilor, printre alte lucrări de referință, tălmăcirea celor 14 Epistole ale Sfîntului Apostol Pavel, o adevărată Evanghelie practică. De remarcat pentru noi, românii, faptul că în anul 399, la îndemnul Sf. Teotim, episcopul de Tomis, va trimite misionari în Scythia Minor (Dobrogea) pentru sciți, nomazi la Dunăre.
Cum erau cei trei sfinți la statul trupului și la înfățișare
Sfinții aceștia erau la statul trupului și la înfățișarea lor în chipul următor: dumnezeiescul Ioan Gură de Aur era foarte mărunt și foarte subțire, cu capul mare, ridicat deasupra umerilor, nasul lung, nările late, fața foarte galbenă, amestecată cu alb, locașurile ochilor adîncite, dar ochii mari, care îi făceau căutătura veselă și fața strălucită, deși din firea lui părea mîhnit; fruntea mare, fără par, cu multe încrețituri, urechile mari, barba mică și rară, împodobită cu păr puțin și cărunt, fălcile trase înăuntru din pricina postului desăvîrșit. A trăit șaizeci și trei de ani și a păstorit Biserica lui Hristos șase ani.
Vasile cel Mare era înalt și drept la stat, uscățiv și slab, negru la față, cu nasul plecat, sprîncenele arcuite, cu fruntea cam posomorîtă, asemenea omului gînditor și îngrijorat, cu obrazul lunguieț și cam încrețit, cu tîmplele adâncite, cam păros la trup, cu barba destul de lungă, căruntă pe jumătate. Acesta a întrecut cu scrierile sale nu numai pe înțelepții din zilele lui, ci și pe cei vechi. S-a suit în scaunul arhieriei cînd era de patruzeci de ani și a cîrmuit Biserica cinci ani.
Sfîntul Grigorie cuvîntătorul de Dumnezeu era om de mijloc la statul trupului, cu fața palidă dar veselă, cu nasul lat, cu sprîncenele drepte, căutătura blîndă și veselă; la un ochi era mai mîhnit din pricina unui semn de lovitură, la pleoapa de sus; barba nu o avea prea lungă, dar era destul de deasă și tocmită, iar pe margine gălbuie. Era pleșuv și alb la păr. A viețuit pe pămînt optzeci de ani și a păstorit Biserica din Constantinopol doisprezece ani. (Sinaxar 30 ianuarie)
Trisfetițele, denumirea populară a celor Trei Ierarhi
Trisfetițele este denumirea populară a celor Trei Ierarhi; în această zi se serbează intrarea creștinilor în biserică și de atunci a început credința în Dumnezeu. Celor Trei Ierarhi le este dedicat grupul de stele din mijlocul constelației Orion, cunoscut cu numele de Cei Trei Crai sau Craii de la Răsărit. În ziua de Trisfetițe începe să se schimbe vremea, chiar dacă frigul tot își arată colții, că doar mai este o lună de iarnă.
Sărbătoarea este o zi dedicată reconcilierii;
acum se împacă rudele după lungi dispute, iar toate proiectele comune vor aduce prosperitate în căminul acestora. În ziua de prăznuire a celor Trei Ierarhi sînt benefice pelerinajele în lăcașurile de cult, care poartă hramul celor Trei Sfinți. Tot în această zi, este bine să fie ajutați copiii săraci, care doresc să devină preoți. Pentru spor și pentru sănătate, la masa sărbătorească se consumă pește și fructe, simboluri ale unei vieți duhovnicești smerite.
De azi se strîmbă pîrtiile
În credința populară, cei trei ierarhi erau trei doctori vindecători de boli, de aceea bolnavii trebuie să se roage pentru sănătate lor în ziua praznicului. Astăzi nu se lucrează, fiind rău de ars, de friguri și de pagubă. În ziua celor Trei Sfinți Ierarhi se face pomenire pentru sporul casei și pentru sănătate trupească și sufletească a membrilor familiei; totodată se dau de pomană cărți de rugăciuni și iconițe care-i reprezintă pe Cei Trei Ierarhi. La acest praznic este bine să dăm de pomană o candelă pentru ca tot anul viața noastră să fie luminoasă.
În multe zone, familiile îi țin pe cei Trei Ierarhi de patroni ai casei, se face colivă și oamenii merg la biserică. Pentru reușita familiei și a treburilor gospodărești, în această zi nu se lucrează. Se face praznic în onoarea sufletelor morților neîmpărtășiți. Sărbătoarea se ține pentru fericirea fetelor și pentru a-i apăra de boli și durere pe toți ai casei. Nu în ultimul rînd, fetele fac vrăji pentru a li se arăta ursitul, nu lucrează și mănîncă doar pîine și sare. Se crede că în această zi încolțește sub zăpadă grîul care a rămas neîncolțit de cu toamnă. Și tot în tradiția populară se spune că de astăzi se schimbă vremea. De-acum, se zice că se strîmbă pîrtiile, iar vremea dă spre primăvară. Dacă streșinile curg, primăvara va fi friguroasă, dacă e ger, vara va fi călduroasă.
ïżœn lipsa unui acord scris din partea Monitorul Expres,
puteïżœi prelua maxim 500 de caractere din acest articol
dacïżœ precizaïżœi sursa ïżœi dacïżœ inseraïżœi vizibil
link-ul articolului:
Distribuie pe Facebook acest articol pentru a putea fi citit ïżœi de prietenii tïżœi!