În calendarul popular sărbătoarea este numită Sîntămăria Mică și marchează hotarul astronomic dintre vară și toamnă
În fiecare an, la 8 septembrie, creștinii se bucură de Nașterea Fecioarei Maria, mama Mîntuitorului. La români, sărbătoarea se mai numește Sîntămăria Mică. Nu întîmplător, prima mare sărbătoare a Anului Nou Bisericesc început la 1 septembrie este prăznuirea Preacuratei. Fecioara Maria este cel mai venerat și mai iubit sfînt al creștinătății, cele mai multe biserici și catedrale purtîndu-i numele. Tot azi, se sfîrșește vara și rîndunelele încep să plece către țările calde. Ziua se pregătește să devină egală cu noaptea, iar lumea, se spune, se reînnoiește. Astăzi este și dezlegare la pește.
Maria, copilul născut printr-o minune
Sfînta Fecioară Maria a fost singurul copil al drepților Ioachim și Ana din Ierusalim. Nașterea Ei este datată între anii 19 și 22 î.H. Această sărbătoare este prăznuită în Răsărit din secolul al V-lea, iar în Occident a fost introdusă în secolul al VII-lea, în timpul Papei Serghie I, generalizarea ei avînd loc însă mai tîrziu, în secolul al IX-lea. Se spune că părinții Mariei, Ioachim și Ana, oameni în vîrstă, s-au rugat mult lui Dumnezeu să le dăruiască un prunc. Ei I-au făgăduit că, dacă vor avea un copil, îl vor închina Lui. Minunea s-a produs și, pe 8 septembrie, a venit pe lume Maria, cea care va fi venerată pentru modestia, credința ei și, mai ales, pentru că a fost cea aleasă să-l nască pe Mîntuitor.
O minune dumnezeiască
Copiii sînt o binecuvîntare de la Dumnezeu, iar dacă Dumnezeu nu te binecuvîntează cu copii, înseamnă că nu ești bineplăcut Lui, înseamnă că nici oamenii nu te pot respecta și iubi. Aceasta era credința vechilor evrei, iar Ioachim și Ana, ajunși în pragul bătrîneții fără copii, au simțit din plin amărăciunea de a fi respinși de oameni în numele acestei credințe și poate, mai mult decît atît, durerea de a se considera ei înșiși respinși de Dumnezeu. Se rugau, iar pe măsură ce speranța lor scădea, se rugau tot mai mult, fierbinte, lui Dumnezeu să le dăruiască un copil.
Ioachim a urcat în munte, a postit și s-a rugat 40 de zile, iar Ana, rămasă acasă, se ruga la rîndul ei în grădină și făgăduia lui Dumnezeu copilul, dacă se va îndura de rugăciunea și amărăciunea ei. Atunci îngerul Gavriil a coborît din cer, vestind oamenilor voia lui Dumnezeu. I-a spus Anei și apoi lui Ioachim că vor primi mai mult decît au cerut, nu un copil oarecare, ci o fiică binecuvîntată de toate popoarele lumii, care se va numi Maria (cea iubită, cea îndrăgită, din limba ebraică).
Începutul istoriei mîntuirii noastre
Într-adevăr, nu peste mult timp, Ana, deși în vîrstă, a rămas însărcinată și a născut apoi fetița care a primit numele de Maria, ceea ce a semănat uimire printre toți cunoscuții. Cum a fost cu putință ca niște oameni care nu au reușit să aibă copii la tinerețe să aibă un copil la bătrînețe? Prin voia lui Dumnezeu, e singurul răspuns ce se poate da. Și cînd Maria a împlinit trei ani părinții au dus-o la Templu, așa cum promiseseră. Iar Maria a rămas în încăperile tăinuite ale Templului pînă la vîrsta de 12 ani și nimeni nu se mira de înclinarea ei la rugăciune și poate nici de faptul că vorbea cu îngerii. Și așa a crescut Maria, pînă la vîrsta la care tot îngerul Gavriil i-a vestit misiunea pentru care a fost aleasă de Dumnezeu, aceea de a-L naște pe Fiul Său, Mîntuitorul lumii. Nașterea Sf. Fecioare Maria este începutul istoriei mîntuirii noastre, de aceea, la 8 septembrie, toți creștinii se bucură și sărbătoresc. Iar a doua mare bucurie este dată de credința și speranța noastră că Maica Domnului ne ocrotește de acolo, din împărăția cerurilor, unde se roagă Fiului ei, Iisus Hristos, pentru noi, oamenii.
Ziua mamelor
De Ziua Nașterii Sfintei Fecioare Maria, mamele care vor să li se împlinească o dorință legată de copiii lor este bine să se închine la o icoană făcătoare de minuni a Maicii Domnului, apoi să împartă dulciuri copiilor săraci. La fel sînt îndemnate să facă și gravidele care vor să aibă o naștere ușoară. Cu mult timp în urmă, se spunea despre femeile care nu puteau avea copii că au greșit, iar Dumnezeu și-a întors fața de la ele. Pentru a fi totuși binecuvîntate cu copii, ele țineau toate posturile din an, dădeau acatiste și lumînări bisericilor. Nelucrînd în ziua de vineri puteau fi ajutate de către Sfînta Vineri. Dacă tot nu li se împlinea dorința, se recurgea uneori la descîntece și farmece. De cele mai multe ori se rostea un descîntec deasupra unui pahar plin cu rachiu, vin sau borș, din care nu a gustat nimeni. Apoi se bea de trei ori, fără să fi mîncat înainte. În alte cazuri, se preparau băuturi din ierburi de leac (trandafir alb, usturoi, liliac alb, romaniță) fierte în vin sau în miere. Se culeg flori și se pun la icoana Fecioarei, acestea fiind considerate bune de leac.
Taina numelui Maria
Apoi Ana, rămînînd însărcinată, după nouă luni a născut o fiică, pe care, după obiceiul Legii Vechi, la opt zile o duseră la preotul bisericii spre a-i pune numele. Cu chip tainic, i s-a dat pruncii acest nume de Maria, căci Maria înseamnă împărăteasă, ca ceea ce avea să fie Împărăteasa îngerilor și Doamna întregii lumi. Încă și altă taină ascunde în sine numele de Maria, spunea în predica sa părintele Cleopa. Numele acesta se compune din cinci litere ce închipuiesc tainic numele celor cinci mari și renumite femei din Vechiul Testament. Astfel, litera M arată pe Mariam, sora lui Moise și a lui Aaron. Litera A este Avigheia, femeia lui Nova. Litera R este Rahila, soția lui Iacob. Litera I este Iudit, văduva cea sfîntă; litera A este Ana, femeia lui Elcana.
Cei ce lucrează în această zi vor avea mare pagubă în casă
În tradiția populară s-au moștenit o mulțime de obiceiuri și datini care, în unele părți ale țării, încă mai sînt respectate. Bărbații n-au voie să poarte pălărie în această zi. De fapt, de-acum încolo, pălăria se pune în cui, și se folosește căciula. De aici și spusa: O trecut Sîntămărie, leapădă a pălărie!. Tot azi, se tocmesc pîndarii pentru vii și se leagă ciocul păsărilor pentru a nu prăda strugurii. După această zi, nu se mai seamănă grîu. Oamenii trebuie să deschidă ușa cînd încă e întuneric, căci, de găsește Maica Domnului deschis, intră și lasă noroc. Românii nu aprind focul în vatră, timp de două zile, acest lucru fiind aducător de ghinion și boală. Și pe 9 septembrie e sărbătoare, sînt prăznuiți părinții Maicii Domnului, sfinții Ioachim și Ana. Nu trebuie să lucrăm sub niciun chip, fiindcă e rău de arsuri și pentru mame, și pentru copiii lor. Nu se gătește, oala cu mîncare aflată pe foc în aceste zile se va vărsa și va provoca arsuri copiilor. Din bătrîni, se știe că aceia care nu vor ține aceste zile și vor lucra vor avea parte de izbituri, de lovituri, de dureri circulare în jurul capului și vor avea mare pagubă în casă.
Praznicele Fecioarei Maria
Sfînta Maria e sărbătorită de mai multe ori în cursul anului bisericesc, prin praznice care comemorează momente importante din cursul vieții sale:
- 8 septembrie: Nașterea Maicii Domnului
- 1 octombrie - Acoperămîntul Maicii Domnului
- 21 noiembrie: Intrarea în biserică a Maicii Domnului, cînd Sfinții părinți Ioachim și Ana au dus-o pe fiica lor Maria, în vîrstă de trei ani, la templu, unde ea va rămîne pînă la 14 sau 15 ani.
- 9 decembrie - Zămislirea Sfintei Fecioare de către Sfînta Ana
- 26 decembrie - Soborul Maicii Domnului
- 25 martie: Buna Vestire sau, popular, Blagoveștenia este praznicul în amintirea zilei în care Sf. Arhanghel Gavriil a vestit-o pe Sfînta Fecioară că îl va naște pe Iisus.
- 2 iulie - Așezarea veșmîntului Născătoarei de Dumnezeu în Vlaherne
- 15 august: Ridicarea la Ceruri sau Adormirea Maicii Domnului.
- 31 august - Punerea in racla a braului Maicii Domnului
Peste 41.000 de sărbătoriți
Maria poartă multe nume și titluri pe care credincioșii i le-au atribuit de-a lungul timpului, în diferite credințe: Fecioara Maria, Maica Domnului, Născătoare de Dumnezeu, Cea plină de har, Preacurata, Maica Precista, Binecuvîntata Fecioară, Regina Cerurilor, Purtătoarea de Dumnezeu. Numele Maria înseamnă amărăciune și se pronunță în ebraică Miryam, în arabă, Miryam sau Maryam, în greacă, Septuagintei Mariam, în etiopiană, Ma-rya-m, în siriană Mart Maryam, în latina tîrzie, Maria. Mai mult de 7% dintre români au prenumele Maria, Mariana, Marin, Marian și sărbătoresc onomastica pe 15 august și pe 8 septembrie. Din cei peste 41.000 de brașoveni cu numele Sfintei Maria, majoritatea covîrșitoare sînt femei, 36.354 purtînd numele de Maria, Mariana, Marina, Marilena, Mioara, Marinela sau Marioara. Mai sînt 4.962 de bărbați care poartă numele de Marian, Marin, Marinică și Marinel.
Sfinții Ioachim și Ana
Luni, 9 septembrie, creștinii îi prăznuiesc pe sfinții Ioachim și Ana, ca unii prin intermediul cărora noi toți am aflat Mîntuirea, pentru nașterea Preasfintei Stăpînei Doamnei noastre de Dumnezeu Născătoarea. Sfîntul Ioachim, fiul lui Barpatir, era din neamul regelui David, căruia Dumnezeu i-a rînduit ca Mîntuitorul să se nască din urmașii lui. Sfînta Ana era fiica lui Matan. Din partea tatălui ei, era din tribul lui Levi, iar dinspre mama sa, era din tribul lui Iuda. Prin post și rugăciune, dar mai ales prin rînduiala lui Dumnezeu, ei au avut un copil la bătrînețe, pe Fecioara Maria, Prea Sfînta Născătoarea de Dumnezeu. Sfîntul Ioachim a murit la vîrsta de 80 de ani, după aducerea și intrarea fiicei lui în Templul de la Ierusalim. Sfînta Ana a murit în vîrstă de 70 de ani, la doi ani după sfîntul Ioachim, ani pe care i-a petrecut în Templu cu fiica ei. Sfinții Ioachim și Ana sînt adesea invocați în rugăciuni de cuplurile care nu reușesc să aibă copii.
ïżœn lipsa unui acord scris din partea Monitorul Expres,
puteïżœi prelua maxim 500 de caractere din acest articol
dacïżœ precizaïżœi sursa ïżœi dacïżœ inseraïżœi vizibil
link-ul articolului:
Distribuie pe Facebook acest articol pentru a putea fi citit ïżœi de prietenii tïżœi!