1700 de ani de la Edictul de libertate religioasă de la Milano
Sfinții Împărați Constantin și Elena
×
ïżœ n c h i d e
g a l e r i a
f o t o
Dimensiune font:
Autor: Ana Pitiș, Mihaela Parghel, Harald Odățeanu,
21.05.2013
Sfîntul Constantin a fost al 32-lea împărat al Imperiului Roman după August, iar întreaga sa viață a fost o luptă pentru eliberarea Bisericii reștine de sub prigoana păgînă
În această zi, e bine ca femeile să înlăture cu aghiasmă și tămîie duhurile necurate din gospodării
Anul 2013 a fost proclamat, la inițiativa Preafericitului Părinte Patriarh Daniel, de Sfîntul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române drept Anul omagial al Sfinților Împărați Constantin și Elena la împlinirea a 1700 de ani de la Edictul de libertate religioasă de la Milano (313). Pe 21 mai, atît biserica ortodoxă, cît și cea romano-catolică îi sărbătoresc în fiecare an pe Sfinții Împărați Constantin și Elena. Sărbătoarea creștină de astăzi este marcată în calendar drept Sfinții mari împărați și întocmai ca apostolii, Constantin și Elena. Sfîntul Constantin a fost al 32-lea împărat al Imperiului Roman după August. Întreaga sa viață a fost o luptă pentru eliberarea Bisericii creștine de sub prigoana păgînă.
Semnul crucii, aducător de biruință
În timpul domniei sale, împăratul Constantin a aflat că Maxențiu, care împărățea pe atunci la Roma, îi chinuiește pe creștini și le dărîmă bisericile. Deși nu avea o oaste numeroasă, în anul 312 d.Hr., Constantin i-a declarat război conducătorului păgîn. El s-a rugat lui Dumnezeu să-l ajute în luptă pentru a-i elibera pe creștini. În una din zile, lui Constantin i s-a arătat pe cer o cruce mare, strălucitoare și înconjurată de stele, sub care scria hoc signo vinces - cu acest semn vei birui. Și-a dat seama că primise un semn de la Dumnezeu și imediat a poruncit tuturor soldaților să zugrăvească semnul Sfintei Cruci pe steagurile de luptă, pe scuturi și pe coifuri. L-a învins pe Maxențiu, și a fost primit cu bucurie la Roma, unde a fost încoronat împărat al Imperiului Roman de Apus. După ce a ajuns la cîrma imperiului, împăratul Constantin a dat poruncă scrisă ca toți credincioșii să fie lăsați să se manifeste liber. Acest act este cunoscut pînă astăzi sub numele de Edictul de la Milan (313) și conturează pentru prima dată noțiunea de libertate religioasă în întreaga lume.
Sfînta Cruce, slăvită în Constantinopol
Sub semnul Sfintei Cruci, împăratul l-a învins și pe Liciniu, unul dintre cei mai înverșunați tirani ai vremii, care domnea în partea de răsărit a imperiului. Împăratul Constantin a dus ultimul său război împotriva sciților pe care de asemenea i-a biruit cu semnul Crucii. După aceea, Constantin a mutat capitala imperiului în răsărit, în cetatea Vizanția, zidită de un grec pe nume Vizas. În anul 324, Constantin și maica sa Elena s-au stabilit în noua capitală pe care au numit-o după numele împăratului, Constantinopol. Ca semn de mulțumire lui Dumnezeu, Constantin a așezat în mijlocul cetății un stîlp înalt avînd deasupra Sfînta Cruce, iar în curtea palatului a fost ridicată o biserică impunătoare în numele Mîntuitorului Iisus Hristos. Domnia primului împărat creștin al Imperiului Roman a durat peste 30 de ani (306 - 337), fiind o mare binecuvîntare pentru Biserică - a fost momentul în care acesteia i s-a dat libertate, după o lungă perioadă de interdicție și persecuții. Constantin cel Mare a murit la 22 mai 337, în Duminica Rusaliilor, și a fost înmormîntat în Biserica Sfinții Apostoli, una dintre multele așezăminte religioase construite chiar sub conducerea sa.
Împărăteasa Elena a aflat crucea pe care a fost răstignit Hristos
Cu aceeași credință în Dumnezeu ca a fiului ei, Elena, mama lui Constantin, s-a dus la Ierusalim, în fruntea unei sfinte solii, pentru a căuta crucea pe care a fost răstignit Iisus Hristos și pentru a descoperi locul în care Mîntuitorul a fost îngropat. Și nu a abandonat căutările pînă cînd, la 14 septembrie 326, nu a adus Sfînta Cruce în fața credincioșilor din imperiu. Iar descoperirea locului în care Iisus a fost îngropat a fost cinstită prin ridicarea Bisericii Mormîntul lui Iisus (în anul 330), chiar acolo unde existase cavoul familiei lui Iosif de Aritmathia. De asemenea, Sfînta Elena și-a susținut fiul în toate realizările sale, una dintre cele mai mari fiind ctitorirea unei noi capitale a imperiului: Constantinopolul (orașul lui Constantin). Inaugurat în anul 330, pe locurile fostului Bizanț (și ale actualului oraș turc Istanbul), Constantinopolul devine capitala creștină a imperiului, cu multe biserici și foarte pitoresc.
A consfințit duminica liberă
După Edictul de la Milan, împăratul Constantin s-a ocupat de îmbunătățirea vieții creștinilor. A desființat pedepsele necreștine ca răstignirea, a abolit dreptul tatălui de a-și vinde sau omorî copiii, a favorizat eliberarea sclavilor, a stimulat ajutorarea văduvelor, săracilor și bolnavilor, a aprobat înființarea justiției și instanțelor episcopale, a dat legi pentru administrarea Bisericii creștine, a generalizat ca zi de odihnă duminica, ziua Învierii lui Hristos. De asemenea, a inițiat construirea de noi biserici în toate zonele imperiului său, sau repararea celor existente.
70.000 de brașoveni poartă numele de Constantin sau Elena
În fiecare an, data de 21 mai, cînd creștinii îi sărbătoresc pe Sfinții Împărați Constantin și Elena, este dublă sărbătoare pentru aproape 70.000 de brașoveni. Din datele furnizate de directorul Direcției Județene Comunitare de Evidență a Persoanelor Brașov, Gabriela Ungureanu, în județul Brașov își sărbătoresc ziua onomastică 48.454 femei, dintre care 1.693 cu numele Constanța, Constantina sau Costina, și 46.761 cu numele Elena, Lenuța, Ileana, Lenuș, Leana, Nuți. De asemenea, azi își sărbătoresc onomastica și 21.481 bărbați cu numele Constantin, Costin, Costică, Costache, Costel, Costeluș, Costinel. Monitorul Expres și DJCEP Brașov le urează tuturor sărbătoriților La mulți ani!.
Obiceiuri populare
În popor se spune că tot ce se seamănă după această zi se usucă și că cine va împărți cruciulițe astăzi va ieși învingător din orice încercare. De asemenea, în ziua celebrării acestor sfinți, în calendarul popular apare o sărbătoare dedicată păsărilor de pădure, numită Constantin Graur sau Constantinul Puilor, deoarece păsările își învață puii să zboare. Pentru a preîntîmpina distrugerea holdelor și a strugurilor de către păsările cerului, nu se lucrează în această zi, iar celor ce vor lucra în această zi li se vor arde bucatele pe cîmp. Este și ziua în care păstorii hotărăsc cine va fi baci, unde se vor face stînele și pe cine vor angaja să le păzească pe timpul pășunatului. Se măsoară și se înseamnă pe răboj laptele de la oile fiecăruia. Femeile înlătură cu aghiasmă și tămîie duhurile necurate. Pentru apărarea de forțele malefice, țăranii stăteau în jurul unui foc. Prin fumul de la acest foc erau trecute și oile, ca să fie ferite de rele, pe timpul cît vor sta la stînă.
Hram la Biserica Sf. Constantin și Elena
Biserica Sfinții Împărați Constantin și Elena, din Valea Cetății, sărbătorește azi hramul bisericii. Programul zilei va începe la ora 8.00, cu Slujba Utreniei, urmată de Sfînta Liturghie ce va fi oficiată de un sobor de preoți format din 30 de preoți ortodocși. La ora 11.30, va avea loc Binecuvîntarea prinoaselor și slujirea parastaselor, iar de la ora 12.00 va începe procesiunea hramului în cadrul căreia va fi înconjurată biserica și se vor rosti patru pericope evanghelice și patru ectenii, cîte una în fiecare punct cardinal. Întreaga prăznuire se încheie în jurul orei 13.00, cu miruirea credincioșilor și împărțirea milosteniei de hram. La această mare sărbătoare a Bisericii Sfinții Împărați Constantin și Elena au fost invitați să participe și 25 de preoți ai cultelor creștine istorice (romano-catolic, greco-catolic, evanghelic CA, evanghelic CASP, reformat, unitarian), precum și președintele Cultului Mozaic din Brașov.
Monedă omagială pentru Sfinții Împărați Constantin și Elena
Banca Națională a României (BNR) a pus în circulație, în scop numismatic, începînd din 20 mai, o monedă din argint dedicată Anului omagial al Sfinților Împărați Constantin și Elena. Moneda are o valoare nominală de 10 lei, formă rotundă, diametru de 37 mm, greutate de 31,103 grame, calitate proof și cant zimțat. Aversul monedei redă imaginea Catedralei Patriarhale din București, cu hramul Sfinții Împărați Constantin și Elena, stema României, inscripția în arc de cerc ROMANIA, valoarea nominală 10 LEI și anul de emisiune -2013. Reversul monedei prezintă imaginea unei picturi murale din interiorul Catedralei Patriarhale din București, reprezentînd pe Sfinții Împărați Constantin și Elena, inscripțiile ANUL OMAGIAL AL SFINTILOR IMPARATI Constantin si Elena și Mediolanum 313, respectiv numele localității și anul în care s-a dat Edictul de toleranță religioasă. Tirajul acestei emisiuni numismatice va fi de 500 monede. Prețul de vînzare, exclusiv TVA, pentru moneda din argint, inclusiv broșura de prezentare, este de 360,00 lei/buc. Monedele din argint dedicate Anului omagial al Sfinților Împărați Constantin și Elena au putere circulatorie pe teritoriul României. Punerea în circulație, în scop numismatic, a acestor monede din argint se face prin sucursalele regionale București, Cluj, Iași și Timiș ale BNR.
Distribuie pe Facebook acest articol pentru a putea fi citit ïżœi de prietenii tïżœi!