Creștinii prăznuiesc astăzi Buna Vestire, zi în care Sfîntul Arhanghel Gavriil a vestit Sfintei Fecioare că va naște un fiu, pe Iisus Hristos
Este prima dezlegare la pește din Postul Paștelui
Buna Vestire sau popular Blagoveștenia este praznicul în amintirea zilei în care Arhanghelul Gavriil a vestit Sfintei Fecioare că va naște pe Fiul lui Dumnezeu. Buna Vestire este sărbătorită în fiecare an în perioada Postului Mare, fiind una dintre sărbătorile pentru care Biserica acordă dezlegare la pește, indiferent în ce zi ar cădea aceasta. Sfîntul Grigorie Palama observă că Buna Vestire s-a petrecut într-o zi de vineri, la ceasul al șaselea, adică în ziua și-n ceasul în care au păcătuit primii oameni, născătorii neamurilor, zi în care avea să se întîmple și jertfa Crucii de pe Golgota mîntuirii. Buna Vestire este începutul mîntuirii noastre și arătarea tainei celei din veac (Troparul sărbătorii). Este ziua bucuriei și a speranței împăcării noastre cu Dumnezeu, prin întruparea Dumnezeiescului Său Fiu. În calendarul nostru popular, Buna Vestire este cunoscută sub denumirea de Blagoveștenii sau Ziua Cucului. La Brașov, tradițiile de Blagoveștenii au fost conservate în Șchei, unde chiar și astăzi junii tineri ies cu surla. Mai multe superstiții fac din această zi o oglindă a anului: soții nu se ceartă între ei, ca să nu se certe tot anul; bărbații nu beau peste măsură, pentru a avea capul limpede tot anul și se trezesc devreme pentru a nu fi somnoroși tot anul. Iar dacă vremea de azi e frumoasă, tot anul va fi bun. Se mai spune că vremea de Blagoveștenie o vestește pe cea de Paști și că dacă a dat frunza verde de Buna Vestire, anul va fi îmbelșugat.
Dezlegare la pește
În unele zone, pentru a avea roade bogate în livezi, pomii se amenințau cu toporul și se stropeau cu țuică. Tot acum, gospodarii din Maramureș adună lucrurile de prisos de prin curți și le dau foc. Fiind dezlegare la pește, se spune că acela care gustă pește de Buna Vestire se va simți tot anul ca peștele în apă. Buna Vestire este cunoscută în calendarul popular sub denumirea de Ziua Cucului. De ce ziua cucului? Pentru că în această zi se aude pentru prima dată cîntecul cucului, prin care anunță venirea primăverii. De Buna Vestire se ară, dar nu se seamănă, dacă și vremea o permite. În curți, la sate, se face un foc în curte, se pun pîine, sare și apă - toate ca o ofrandă pentru îngeri - pîinea și sarea fiind date apoi de pomană. Ouăle din această zi nu se pun sub cloșcă, superstiția spunînd că nu vor ieși puii sănătoși. Albinele sînt astăzi eliberate din stup printr-o potcoavă, pentru a fi tari ca fierul. Se scot vitele la soare, ca să fie sănătoase. Apa din zăpada topită se strînge azi pentru a fi leac pentru curățirea corpului sau pentru a apăra casa de duhuri rele. Casa se afumă cu tămîie pentru a fi ferită de animale sălbatice și de duhuri rele.
Junii tineri ies cu surla
În Schei, în ziua de Blagoveștenii, junii tineri respectă o tradiție și urcă pe Coasta Prundului, unde trag din surlă anunțînd venirea primăverii. Etnograful și folcloristul Gheorghe Pitiș povestește cum se desfășurau evenimentele pe vremea sa (cu mai bine de un secol în urmă): Trecuse de amiazi; lumea ospătată și veselă părea totuși că așteaptă ceva și trecînd în sus sau în jos pe vreuna din ulițele de Pe Tocile, ai fi putut auzi pe cîte cineva întrebînd: «au trecutu?», ori «n-au mai ieșitu?». Apoi ai fi auzit strigăte de: «iacătă-i, veniți de-i vedeți», chemîndu-și fiecare pe ai săi din casă, ca să vie să-i vadă. În același timp ai fi putut vedea în mijlocul cutărei sau cutărei curți vreo babă sau vreun bătrîn cu ochii stinși și plini de lacrimi și gîrboviți de ani, stînd cu fața spre Coastă, apoi făcîndu-și cruce și zicînd cu glas apăsat: «Mulțumescu-Ți Ție Doamne că m-ai învrednicit să mai aud odată sfînta surlă!».
Distribuie pe Facebook acest articol pentru a putea fi citit ïżœi de prietenii tïżœi!