Toți credincioșii bisericii ortodoxe îl cinstesc astăzi pe Sfîntul Dimitrie, căruia i se mai spune și Sîmedru pentru că vestește primul omăt
Sfîntul Dimitrie s-a născut în orașul Salonic (Tesalonic, în regiunea Macedonia din Grecia de azi ) din părinți de bun neam, creștini. A fost ostaș pe timpul Împăratului Maximilian, iar pentru înțelepciunea sa și pentru vitejia de care a dat deseori dovadă i s-a dat funcția de guvernator la Salonic. Dar tînărul Dimitrie a prețuit mai mult credința sa în Domnul nostru Iisus Hristos decît dragostea pămîntească. De aceea, toată înrîurirea sa a pus-o în slujba răspîndirii credinței creștine în orașul său, atrăgînd mulțime de păgîni la creștinism. În popor, Sfîntul Dumitru, căruia i se mai spune și Sîmedru, e unul din stîlpii care împarte anul în două. Prima stîllp al anului este Sfîntul Gheorghe, cunoscut în popor drept Sîngiorz, prăznuit în fiecare an pe 23 aprilie. Sîngiorz, capul primăverii, alungă frigul, aduce căldura și este sfîntul cel mai mare peste cîmpuri. Primăvara vine imediat ce aleargă Sfîntul Gheorghe cu calul său împrejurul pămîntului. Iar cînd aleargă Sfîntul Dumitru, Sîmedru, frunzele cad și iarna stă să-și arunce primul omăt. Între cei doi sfinți, se spune în popor, ar exista și un legămînt pe viață și pe moarte: dacă pădurea nu este înfrunzită pe 23 aprilie, Sîmedru îl omoară pe Sîngiorz. La fel va păți și Sîmedru dacă de ziua de 26 octombrie Sîngiorz va găsi frunze verzi pe arbori. O zicală spune că La Sîngiorz se încaieră cîinii, la Sîmedru se bat stăpînii.
Și pe Lie vei birui și pe Hristos vei mărturisi!
La o trecere prin Salonic a Împăratului Maximilian, unii dintre păgîni s-au plîns Împăratului cum că Dimitrie a trecut la religia creștinilor și strică legile împărătești. Fiind întrebat despre aceasta, Sfîntul Dimitrie a mărturisit adevărul, iar împăratul a dat poruncă să-l arunce în închisoare. În suita Împăratului venise în Salonic și un gladiator, anume Lie, recunoscut că ucisese mulți oameni în luptele din arenă. Un creștin din Salonic, cu numele Nestor, s-a dus la Sfîntul Dimitrie, în închisoare, cerîndu-i binecuvîntarea pentru a lupta cu Lie. Sfîntul Dimitrie i-a zis: Și pe Lie vei birui și pe Hristos vei mărturisi!. Și Nestor l-a învins pe Lie în luptă. Auzind Împăratul de moartea lui Lie, a chemat pe Nestor și l-a întrebat, cu ce farmece a ucis pe Lie. Nestor a mărturisit că Isus Hristos i-a dat puterea. Pentru aceste vorbe lui Nestor i s-a tăiat capul din porunca împăratului, astfel împlinindu-se cuvîntul lui Dimitrie. Tot din porunca Împăratului, înjunghiat cu o suliță, a murit și Sfîntul Dimitrie, la 26 octombrie, anul 296.
Vindecările din Salonic
Ajungînd împărat Sfîntul Constantin cel Mare care a dat libertate tuturor creștinilor, s-a făcut o mare biserică din lemn în Salonic, peste moaștele Sfîntului Dimitrie, unde alergau mulți credincioși orbi, șchiopi, bolnavi de tot felul și cu rugăciunile sfîntului se întorceau sănătoși la casele lor. Printre aceștia a fost și un dregător împărătesc anume Leontie, care, venind la biserica Sfîntului Dimitrie, s-a făcut îndată sănătos. Drept mulțumită, a început să facă o biserică mare din piatră în locul bisericii mici din lemn, în cinstea Sfîntului Marelui Mucenic Dimitrie. Pe cînd săpau temeliile bisericii, cu rînduiala lui Dumnezeu, au descoperit și racla cu moaștele Sfîntului Dimitrie, din care izvora mir binemirositor cu care se ungeau cei suferinzi și se vindecau. Leontie, fiind iubitor de Dumnezeu, a făcut o raclă nouă din argint și a așezat în ea moaștele Sfîntului Dimitrie, care se păstrau sub altarul marii biserici. După cucerirea otomană, din 1430, bazilica din Salonic a fost transformată în moschee. A redevenit biserică după recucerirea orașului de către greci, în 1912, în timpul Primului Război Balcanic. Biserica zidită de Leontie a fost apoi mărită, ajungînd cea mai mare și mai veche biserică din Salonic, care s-a păstrat pînă acum. Racla Sfîntului Dimitrie se află și astăzi la catedrala din Salonic.
Minuni la moaștele Sfîntului Dimitrie
Un alt lucru minunat s-a întîmplat și în timpul împăratului Justinian cel Mare. După ce a zidit biserica Sfînta Sofia din Constantinopol, împăratul voia să aducă în ea moaștele Sfîntului Dimitrie de la Salonic. Deci, trimițînd cîțiva clerici și credincioși la biserica sa, cînd să se atingă de raclă, îndată a ieșit din ea lumină de foc și scîntei, încît toți au căzut la pămînt. Apoi s-a auzit un glas ca acesta: Stați și nu îndrăzniți! Cuprinși de spaimă, și-au cerut iertare de la Sfîntul Dimitrie și luînd puțin pămînt din biserica lui, s-au întors la Bizanț. Altădată era mare secetă și foamete în Salonic. Atunci Sfîntul Dimitrie, călare pe un cal se arăta corăbierilor care transportau grîu pe mare și le zicea: Duceți grîul în cetatea mea, Salonic, căci este lipsită. Se mai spune că, odată au năvălit barbarii să prade orașul Salonic și toți creștinii plîngeau la moaștele Sfîntului Dimitrie să-i scape de robie și de moarte. Într-o noapte s-au văzut doi tineri luminați trimiși de Mîntuitorul să-i poruncească sfîntului să plece din cetatea sa și să lase Salonicul în mîinile păgînilor pentru păcatele poporului. Dar Sfîntul Dimitrie nu a voit să părăsească patria sa, ci, rugîndu-se mult lui Dumnezeu pentru creștini, îndată oastea păgînilor s-a depărtat și Salonicul a scăpat de distrugere și robie. Și multe asemenea semne, vindecări de boli și fapte minunate făcea Sfîntul Mucenic Dimitrie.
Tradiții de Sfîntul Dumitru
Întreaga suflare a comunei Moeciu se adună în ajunul sărbătorii Sfîntului Dumitru pentru a aprinde Focul lui Sumedru. Sărbătoarea, de origine păgînă, se ține în fiecare an, înainte de Sfîntul Dumitru, protector al păstorilor. Imensul rug se aprindea în trecut pentru a le face cald spiritelor bune care vin pe pămînt în această perioadă, dar și pentru purificare, o dată cu înnoirea anotimpului.
Moșii de toamnă (Ajunul lui Sîmedru): se face pomană grâu fiert cu unt, lapte sau brănză. În unele locuri, oamenii fac în ajun foc; se aduce un brad mare căruia i se dă foc. Femeile împart nuci, pîine, mere, covrigi. În sat se fac mai multe focuri, iar fiecare duce acasă un tăciune pe care îl aruncă în livadă;
Acum se tocmesc oamenii la diversele trebi boierești și se strică stînele. Se tunde coama cailor pînă la trei ani, ca să aibă păr frumos;
Celui ce va ține această sărbătoare îi vor fi ferite vitele de colții lupilor, iar el și familia lui vor fi feriți de boli;
Dacă la Sîmedru este vreme aspră, iarna va fi bună, iar de va fi vreme bună, toamna va fi lungă și frumoasă. De asemenea, se spune că dacă e lună plină și cerul acoperit de nori, dacă plouă sau dacă ninge, iarna va fi aspră, cu zăpezi grele;
Ciobanii pîndesc toată noaptea unde dorm oile și, dacă dimineața se va trezi întăi o oaie albă și va pleca înspre sud, iarna va fi grea; dacă se va trezi o oaie neagră și va pleca spre nord, iarna va fi ușoară.
Distribuie pe Facebook acest articol pentru a putea fi citit ïżœi de prietenii tïżœi!