Sîmbătă, creștinii prăznuiesc Nașterea Maicii Domnului, prima mare sărbătoare religioasă din anul bisericesc care începe la 1 septembrie
Creștinii prăznuiesc pe 8 septembrie Nașterea Maicii Domnului, prima mare sărbătoare religioasă din anul bisericesc care începe la 1 septembrie, sărbătoare numită în popor și Sfînta Maria Mică, pentru a fi deosebită de Adormirea Maicii Domnului, de la 15 august sau Sfînta Maria Mare. Însuși numele Sfintei Fecioare - Maria înseamnă Doamnă, Stăpînă, cea Aleasă. În calendarul popular, Sîntămaria Mică este hotar astronomic între vară și iarnă, marcat de închiderea pămîntului pentru reptile și insecte, de plecarea păsărilor migratoare spre țările calde, de schimbarea pălăriei cu căciula, de tîrgurile și iarmaroacele unde se vindeau și se cumpărau produse specifice sezonului.
Mîhnirea lui Ioachim și a Anei
În predica sa la Nașterea Maicii Domnului, regretatul părinte Cleopa spune că în Palestina, în orașul Nazaret, era un om ce se chema Ioachim și soția lui, Ana. Acești soți erau drepți și plini de toată fapta cea bună, fiind de neam cinstit și împărătesc. Dar aveau mare mîhnire în această viață, căci nu aveau copii. Și, în acea vreme, cei ce nu aveau copii erau socotiți ca oameni urgisiți de Dumnezeu și blestemați, după mărturia Sfintei Scripturi, care zice: Blestemat este cel ce nu are sămînță în Sion și nu are urmași în Ierusalim. De la asemenea oameni, nimeni nu avea voie să primească hrană, iar în biserică nu erau luați în seamă și nu li se primeau jertfele pe care le aduceau lui Dumnezeu.
Rugăciuni fierbinți
Într-una din zile, fiind un mare praznic al iudeilor, s-au dus și Ioachim cu soția sa Ana la biserică și, pentru multa lor osîrdie, au vrut să dea și ei ceva jertfă lui Dumnezeu din averile lor. Dar preotul nu a voit să le primească și cu cuvinte grele îi mustră, zicîndu-le: Pentru ce îndrăzniți să aduceți jertfă lui Dumnezeu, fiind voi sterpi și neroditori? Atunci Ioachim și Ana, umplîndu-se de rușine și de mîhnire, au ieșit afară din biserică. Și mergînd spre casă foarte întristați, a zis Ioachim către soția sa Ana: Pe mine nu mă îndeamnă inima să mai intru în casa mea, căci noi sîntem urgisiți de Dumnezeu. Iată eu mă duc la munte și acolo voi posti și mă voi ruga lui Dumnezeu, doar se va milostivi și ne va da nouă un copil. Deci, se despărțiră unul de altul, iar Ana se duse acasă, la Nazaret. Și, după ce făcu multă milostenie, a intrat în grădină și acolo a început să se roage lui Dumnezeu cu durere și cu multe lacrimi, zicînd: Doamne, Atotțiitorule, Cela ce numai cu cuvîntul ai făcut cerul și pămîntul și toate cîte se văd; Cela ce ai zis făpturilor Tale să trăiască și să se înmulțească; Cela ce ai binecuvîntat pe Sarra, femeia lui Avraam și a născut pe Isaac la bătrînețe și ai dăruit Anei fiu, de a născut pe Samuel proorocul, dă-mi și mie roadă pîntecelui meu și nu lăsa să fiu de ocară între oameni, că de voi naște fiu, sau fiică, îl voi închina Ție cu toată inima și-l voi da să slujească în biserica slavei Tale (I Regi 1, 11).
Îngerul a vestit
Acestea grăind Ana, cu lacrimi se ruga lui Dumnezeu; la fel și Ioachim, bărbatul ei, mult rugîndu-se în munte și plîngînd cu durere din inimă, a auzit Dumnezeu rugăciunea și suspinurile lor. Apoi trimițînd pe arhanghelul Gavriil la Ioachim în munte, i-a zis: Bucură-te, Ioachime, și te veselește că am venit să-ți vestesc că vei avea o fiică ce va naște în feciorie pe Împăratul lumii, Dumnezeu! Deci, lasă întristarea și amărăciunea sufletului tău și te du la casa ta, că a auzit Dumnezeu rugăciunea ta. Numai să ai nădejde tare în cuvîntul meu și să-i mulțumești lui Dumnezeu. Acestea zicînd îngerul lui Dumnezeu s-a dus în grabă și la Ana și îi zise aceste cuvinte: Ano, Ano, s-a auzit rugăciunea ta și, iată, vei naște o fiică și-i vei pune numele Maria, de care toate popoarele pămîntului se vor bucura. Ioachim, auzind cuvîntul arhanghelului Gavriil, se duse vesel la casa sa și află pe Ana foarte bucuroasă pentru vestea primită de la înger.
Taina numelui Maria
Apoi Ana, rămînînd însărcinată, după nouă luni a născut o fiică, pe care, după obiceiul Legii Vechi, la opt zile o duseră la preotul bisericii spre a-i pune numele. Cu chip tainic, i s-a dat pruncii acest nume de Maria, căci Maria înseamnă împărăteasă, ca ceea ce avea să fie Împărăteasa îngerilor și Doamna întregii lumi. Încă și altă taină ascunde în sine numele de Maria, spunea în predica sa părintele Cleopa.
Numele acesta se compune din cinci litere ce închipuiesc tainic numele celor cinci mari și renumite femei din Vechiul Testament. Astfel, litera M arată pe Mariam, sora lui Moise și a lui Aaron. Litera A este Avigheia, femeia lui Nova. Litera R este Rahila, soția lui Iacob. Litera I este Iudit, văduva cea sfîntă; litera A este Ana, femeia lui Elcana.
Părintele Cleopa
Nu prăznuim acum nașterea vreunui sfînt, ci nașterea aceleia ce este mai sfîntă decît toți sfinții. Nu sobor de îngeri se cinstește astăzi, ci nașterea Împărătesei îngerilor. Nu maică de împărat pămîntesc se naște, ci însăși Maica Domnului și Dumnezeului slavei. Astăzi, Împărăteasa făpturii și Doamna lumii, din pîntece sterp și neroditor a răsărit. Și cine va putea, după vrednicie, să cinstească nașterea ei? Însăși Biserica lui Hristos arată că este cu neputință acest lucru, zicînd: «Nu se pricepe toată limba a te lăuda după vrednicie, căci se întunecă și mintea cea mai presus de lume a cînta ție, de Dumnezeu Născătoare»
Fecioara Maria, ocrotitoarea Brașovului
În 2010, anul în care am sărbătoarit 775 de ani de la atestarea documentară a Brașovului, Sfîntul sinod a aprobat cererea brașovenilor de a consacra orașul nostru Maicii Domnului. La praznicul Nașterii Maicii Domnului, din 8 septembrie 2010, a fost oficiată o Liturghie arhierească, de către un sobor de preoți, în frunte cu Preasfințitul Andrei Făgărășanul, în Biserica Sf. Treime, de Pe Tocile. În cadrul acelei slujbe a fost binecuvîntată și intrarea Brașovului sub ocrotirea Maicii Domnului. PS Andrei a spus, în predica sa, că, Maica Domnului ne ocrotește pe toți în egală măsură, dar că înțelege nevoia consacrării acestui fapt. De astăzi Maica Domnului este declarată oficial ocrotitoarea Brașovului și a tuturor celor care cred în Fiul ei, Iisus Hristos, și a celor care se închină icoanei ei, a spus Preasfințitul Andrei Făgărășanul.
Obiceiuri din popor
Există multe obiceiuri și tradiții care se desfășoară în această zi. Creștinii sînt îndemnați să facă pelerinaje la mănăstiri, însă nu sînt ocolite nici celelalte lăcașe de cult. O parte din cei care merg în pelerinaj la mănăstire înconjoară lăcașul de cult în genunchi și coate. Potrivit tradiției, nașterea Prea Sfintei Fecioare, mama lui Iisus Hristos, încheie o perioadă bine definită, marcînd în calendarul arhaic sfîrșitul verii. De asemenea, aceasta este și ziua cînd rîndunelele pleacă spre țările calde, iar țăranii culeg ultimele plante și fructe de leac, bat nucii, pentru ca la anul să facă rod, începerea culesului viilor, semănatul grîului, orzului și secarei, jupuirea cojii de pe ulmi pentru a fi folosită primăvara la legatul viței-de-vie. Tot în preajma acestei sărbători, românii nu aprind focul în vatră, timp de două zile, pentru că se crede că acest lucru este aducător de ghinion și boală. În alte zone, femeile care își doresc să aibă copii trebuie să meargă în această zi la biserică, să se roage în fața icoanei Născătoarei de Dumnezeu. Același lucru trebuie să-l facă și femeile însărcinate pentru ca Maica Domnului să le ajute să nască ușor. În fiecare casă de creștini trebuie să existe icoana Maicii Domnului, iar în această zi candela trebuie să ardă neîncetat.
Sfinții Ioachim și Ana
Pe 9 septembrie, creștinii îi prăznuiesc pe sfinții Ioachim și Ana, ca unii prin intermediul cărora noi toți am aflat Mîntuirea, pentru nașterea Preasfintei Stăpînei Doamnei noastre de Dumnezeu Născătoarea. Sfîntul Ioachim, fiul lui Barpatir, era din neamul regelui David, căruia Dumnezeu i-a rînduit ca Mîntuitorul să se nască din urmașii lui. Sfînta Ana era fiica lui Matan. Din partea tatălui ei, era din tribul lui Levi, iar dinspre mama sa, era din tribul lui Iuda. Prin post și rugăciune, dar mai ales prin rînduiala lui Dumnezeu, ei au avut un copil la bătrînețe, pe Fecioara Maria, Prea Sfînta Născătoarea de Dumnezeu. Sfîntul Ioachim a murit la vîrsta de 80 de ani, după aducerea și intrarea fiicei lui în Templul de la Ierusalim. Sfînta Ana a murit în vîrstă de 70 de ani, la doi ani după sfîntul Ioachim, ani pe care i-a petrecut în Templu cu fiica ei. Sfinții Ioachim și Ana sînt adesea invocați în rugăciuni de cuplurile care nu reușesc să aibă copii. ci prăznuiesc Nașterea Maicii Domnului. În calendarul popular sărbătoarea este numită Sîntămaria Mică.
Distribuie pe Facebook acest articol pentru a putea fi citit ïżœi de prietenii tïżœi!