Duminică, credincioșii ortodocși celebrează ziua în care Iisus Hristos a intrat în Ierusalim, fiind întîmpinat cu frunze de palmier de către discipolii lui și locuitorii orașului
Floriile, cea mai importantă sărbătoare ce vestește Paștele, au loc cu o săptămînă înainte de acesta și celebrează ziua în care Iisus Hristos a intrat în Ierusalim, fiind întîmpinat cu frunze de palmier de către discipolii lui și locuitorii orașului. În timpurile vechi, sărbătoarea cu acest nume era dedicată zeiței romane a florilor Flora, creștinii suprapunînd acestei figuri evenimentul Intrării Domnului în Ierusalim. Este primul praznic împărătesc cu dată mobilă, numit și Duminica Stîlparilor, popular Florii sau Flurii. Numele derivă din latinescul Floralia, sărbătoare a vegetației.
Prima mențiune documentară
Prima mențiune a sărbătorii la Ierusalim datează din secolul al IV-lea și este consemnată în amintirile de călătorie ale pelerinei Egeria. Prăznuirea se face numai duminica, asemenea sărbătorii Paștilor. La români, importanța sărbătorii este sporită de interdicțiile de muncă și sacrificiul ritual al peștelui, denumit Dezlegarea la pește. Pentru creștini, peștele - ihtios în greacă - este un simbol hristic. La semnificația veche, de reînviere a naturii, s-au adăugat funcții și semnificații noi, legate de cultul moșilor și strămoșilor, pomeni, curățarea mormintelor etc.
Primire triumfală în Ierusalim
Intrarea Domnului Iisus Hristos în Ierusalim este singurul moment din viața Sa pămîntească în care a acceptat să fie aclamat ca împărat. Primirea triumfală ce I s-a făcut Domnului Hristos, Care a intrat în Ierusalim ca împărat smerit, împlinind o proorocire din Vechiul Testament, a fost determinată de această minune premergătoare. Astfel, toți cei care se aflau în cetatea Ierusalimului, simțind că însuși Dumnezeu a venit în lume, îl întîmpină cu ramuri de finic și de măslin, strigînd: Osana! Bine este cuvîntat Cel ce vine întru numele Domnului!.
Iată, împăratul tău vine la tine blînd și călare pe asină
În Biblie scrie că în dimineața Floriilor, Mîntuitorul împreună cu ucenicii săi se îndreptau spre Ierusalim. Apropiindu-se de satul Betfage, în apropiere de Muntele Măslinilor, Iisus trimite doi dintre ucenicii săi, zicîndu-le: Mergeți în satul care este înaintea voastră și îndată veți găsi o asină legată și un mînz cu ea. Dezlegați-o și aduceți-o la mine (Matei 21, 1-2). Domnul Hristos dorea să parcurgă distanța pînă la Ierusalim, de aproximativ 2,5 km, călare pe mînzul asinei pe care nimeni dintre oameni n-a șezut vreodată (Luca 19, 30) spre a se împlini ceea ce s-a spus prin profetul Zaharia: Spuneți fiicei Sionului: iată, împăratul tău vine la tine blînd și călare pe asină și pe mînz, fiul celei de sub jug (Matei 21, 5).
Întîmpinat cu ramuri de măslin
În această zi, denumită și Duminica Stîlpărilor, se sfințesc, prin rugăciune și stropire cu agheasmă, ramuri înmugurite de salcie, care se împart creștinilor, iar slujitorii Bisericii le țin în mîini, cu lumînări aprinse, ca simbol al biruinței vieții asupra morții. Ramurile de salcie amintesc de ramurile de finic și de măslin cu care a fost întîmpinat Mîntuitorul. Cu acestea, după ce au fost aduse la biserică spre a fi sfințite, creștinii împodobesc icoanele, ușile și ferestrele. În tradiția populară există credința că însăși Maica Domnului a binecuvîntat salcia, după ce aceasta s-a transformat într-o punte, ajutînd-o pe Fecioara Maria să treacă apa unui rîu.
Dezlegare la pește
În Duminica Floriilor cei care țin post au dezlegare la pește, adică pot mînca pește și pot bea un pahar de vin. Biserica Ortodoxă a rînduit pentru credincioșii creștini anumite posturi. Căci postul, după cum zice Sfîntul Ioan Gură de Aur potolește trupul, înfrînează poftele cele nesăturate, curățește și înaripează sufletul, îl înalță. Sfîntul și Marele Post, care se mai numește și postul patruzecimii, Postul Paștilor, este rînduit pentru curățirea sufletului prin ajunare, rugăciune, milostenie, spovedanie și împărtășirea cu Sfintele Taine. El închipuiește postul cel de patruzeci de zile al Mîntuitorului. În acest post nu se mănîncă ouă, carne, brînză. De asemenea se postește de pește, vin și untdelemn. În Săptămîna Mare, Săptămîna Patimilor, care urmează după Duminica Floriilor, Biserica recomandă un post mai aspru.
Obiceiuri de Florii
De Florii, una dintre marile sărbători ortodoxe, elementele creștine și precreștine se îmbină în mod fericit, rezultînd tradiții și obiceiuri extrem de pitorești.
Cel care se împărtășește de Florii are mari șanse să i se împlinească orice dorință își va pune cînd se apropie de preot.
Cu ocazia Moșilor de Florii, femeile coc plăcintele pe care le dau de pomană săracilor ca să nu moară de dorul lor, așa cum a pățit mama lui Lazăr. Legendele spun că oamenii care nu serbeaza ziua lui Lazăr se vor umple de pistrui.
Acum se aerisesc hainele și zestrea.
Înaintea marii sărbători, fetele mari din Banat și Transilvania obișnuiesc să pună o oglindă și o cămașă curată sub un păr altoit. După răsăritul soarelui sînt luate și le folosesc în farmecele de dragoste și sănătate.
Dacă cineva îndrăznește să se spele pe cap chiar în ziua de Florii, fără apă descîntată și sfințită, riscă să albească.
Tradiția mai spune că așa cum va fi vremea de Florii, așa va fi și în prima zi de Paști.
Peste 43.000 de flori sărbătorite la Brașov
Duminica Floriilor, ziua intrării Domnului nostru Iisus Hristos în Ierusalim, este cunoscută în popor ca Sărbătoarea de Florii, reprezentînd ziua florilor, ziua tuturor celor ce poartă nume de floare: Florina/Florin, Viorica, Viorela/Viorel, Delia, Camelia, Crina, Brîndușa, Lăcrămioara, Garofița, Zambila, Gherghina, Mălina, Margareta, Hortensia, Narcis/Narcisa, Panseluța și alte flori. La Brașov, peste 43.000 de persoane își serbează ziua numelui în duminica Floriilor. Avem în bazele noastre de date 25.472 de femei și 17.871 de bărbați ce poartă nume de floare, a declarat directorul executiv al Direcției Județene Comunitare de Evidență a Persoanelor (DJCEP), Gabriela Ungureanu. Cel mai frecvent nume de floare pe care îl poartă brașovencele este Viorica sau Viorela, 7.239 de persoane avînd acest nume. În rîndul bărbaților, cel mai des întîlnit este numele Florin sau Florinel. În județul Brașov locuiesc 12.720 de purtători ai acestui nume. (M.P.)
Ce spune legenda despre ramurile de salcie
Legenda spune că, în timpurile în care Iisus era răstignit pe cruce, Maica Domnului, plîngînd, și-a pus opinci de fier, a luat un toiag de oțel și a plecat să-și găsească fiul. Pe drum, a ajuns la o apă și a rugat o salcie să-i facă punte. Pentru aceasta, a binecuvîntat-o să nu poată fi făcuți cărbuni din lemnul ei și să fie dusă în fiecare an la biserica de Florii. De aceea, în această zi oamenii duc la biserică flori și ramuri de salcie, pentru a fi sfințite. Cu ramurile de salcie, simbol al primăverii și al fertilității, se ating vitele și copiii mici, ca să crească și să înflorească precum salcia. Ramurile sfințite se pun apoi la icoane sau deasupra ușii și sînt folosite în timpul anului, ca leac împotriva bolilor sau ca mijloc de apărare împotriva dezastrelor naturii. Cine se încinge peste mijloc cu salcie sfințită va fi ferit de dureri, iar cine înghite în această zi trei mîțișori de salcie sfințită nu va suferi de dureri de gît.
Distribuie pe Facebook acest articol pentru a putea fi citit ïżœi de prietenii tïżœi!