• În toate bisericile, de Boboteazã, preoþii pregãtesc pe 6 ianuarie agheasma despre care se crede cã are puterea de a vindeca bolile, aduce noroc ºi spor
Pe 6 ianuarie, creºtinii ortodocºi prãznuiesc Botezul Domnului sau Boboteaza, sãrbãtoare care corespunde cu a ºasea zi a creaþiei biblice, a ºasea zi din calendarul creºtin ortodox. Boboteaza, care încheie ciclul sãrbãtorilor de iarnã, reprezintã botezul - scufundarea de trei ori în apa Iordanului a Mîntuitorului Iisus Hristos de cãtre Sfîntul Ioan Botezãtorul. Sãrbãtoarea de Boboteazã este, alãturi de Crãciun ºi Paºte, una dintre cele mai mari sãrbãtori ale credincioºilor ortodocºi. Biserica Ortodoxã sãrbãtoreºte Botezul Domnului, dar în acelaºi timp se crede cã 6 ianuarie este momentul propice purificãrii naturii, în special a apelor, de forþele distrugãtoare ale rãului.
„Acesta este Fiul Meu cel iubit“
De Boboteazã are loc prima Teofanie, adicã arãtarea Sfintei Treimi, de la venirea în lume, ca om, a Fiului lui Dumnezeu. În acea clipã, cerurile s-au deschis, Duhul Sfînt în chip de porumbel a stat deasupra Mîntuitorului, iar glasul Tatãlui Ceresc s-a auzit zicînd: „Acesta este Fiul Meu cel iubit întru care am binevoit“, iar Fiul primeºte botezul pocãinþei de la Ioan, în Iordan. Sãrbãtorirea Botezului Domnului se mai numeºte, dupã un termen grecesc, ºi Epifanie, adicã „Arãtarea Domnului“. Se zice cã, în aceastã zi, o datã cu sfinþirea apei de cãtre preot, sînt sfinþite toate apele pãmîntului. De aceea, femeile nu spalã rufe în urmãtoarele opt zile, pînã la sfîrºitul praznicului. Sãrbãtoarea Botezului Domnului (sau Iordanul) este urmatã de ziua cinstirii lui Ioan Botezãtorul.
Puterea agheasmei
În toate bisericile, de Boboteazã preoþii pregãtesc agheasma cu care se sfinþesc casele, animalele ºi, în general, toate lucrurile folositoare. Se crede cã agheasma adusã de la bisericã are puterea de a vindeca bolile, aduce noroc ºi spor. Este pãstratã tot anul într-un mic vas, lîngã icoanã, ºi are calitatea de a nu se altera în timp, chiar dacã vasul nu este acoperit. Dacã totuºi agheasma mare pãstratã de la Boboteazã devine vîscoasã sau capãtã gust neplãcut, se crede cã o persoanã din casa respectivã a comis un mare pãcat sau cã asupra casei a fost aruncat un mare blestem, pe care numai preotul îl va putea desface. De obicei, se crede cã sînt suficiente cîteva picãturi din aceastã agheasmã pentru a vindeca deochiul la copii, crizele de nervi, patima alcoolului sau chiar sterilitatea.
Piftie ºi grîu fiert
Pentru ziua de Boboteazã, femeile preparã piftie ºi grîu fiert, alimente care, se crede, au un puternic caracter ritualic, aducînd în case belºug ºi noroc. Tot gospodinele au mare grijã sã adune toate rufele spãlate ºi puse la uscat prin curte, pentru ca nu cumva dracii care fug în pustiu cînd preotul sfinþeºte apa sã se ascundã prin rufele uitate afarã. Vînãtorii au ºi ei credinþele lor pentru aceastã zi. Cel care înmoaie primul þeava puºtii în apa abia sfinþitã va ochi fãrã greºealã ºi va avea mult noroc la vînat întregul an. Tot în ziua de Boboteazã se credea cã pruncii care s-au nãscut morþi sau au murit fãrã a fi botezaþi îºi pot primi botezul prin turnare de agheasmã pe mormîntul lor, pînã în amurgul Bobotezei, luatã în aceastã zi de la ºapte biserici. În noaptea de Boboteazã se spune cã se deschide cerul ºi orice dorinþã i se va îndeplini celui care a asistat la aceastã minune.
Tradiþii de boboteazã
• Oamenii se duc de Boboteazã la bisericã, iau agheasma, îºi stropesc gospodãria ºi pãstreazã ce a mai rãmas. Dupã liturghie, în unele zone ale þãrii, mai ales la sate, preotul împreunã cu enoriaºii fac o procesiune spre un lac, rîu sau vreun izvor, pentru slujba Sfinþirii Apelor. Cînd începe slujba, vînãtorii ºi pãdurarii satului împuºcã peste ape ca sã alunge duhurile necurate. Dacã este destul de frig, se pregãteºte o cruce de gheaþã pentru a marca locul slujbei, iar la sfîrºit preotul aruncã în apã o cruce de lemn pe care feciorii satului se reped sã o scoatã, chiar dacã este ger de crapã pietrele. Se zice cã atunci cînd preotul aruncã în apã crucea, dracii ies din apã ºi o iau la fugã pe cîmp. De Boboteazã se colindã, se soroceºte vremea ºi belºugul holdelor în urmãtorul an, se deschide cerul ºi vorbesc animalele. Ca alimente rituale, de Boboteazã sînt specifice piftia ºi grîul fiert.
Distribuie pe Facebook acest articol pentru a putea fi citit �i de prietenii t�i!